La invitația domnului ministru al afacerilor interne, Cătălin Marian Predoiu, vineri, 28.07.2023, o delegație a Sindicatului Polițiștilor din România DIAMANTUL, formată din președintele de onoare Emil Păscuț și președintele Josanu Vitalie, a mers la o ședință de discuții privind de revendicările sindicale și măsurile propuse pentru remedierea în timp util a deficiențelor.
Încă de la primul contact telefonic, domnul ministru secretar de stat Romeo Simionescu, responsabil pentru dialogul social, ne-a dat de înțeles că domnul ministru este interesat de identificarea unor probleme ce pot fi rezolvate imediat și fără implicarea unui efort bugetar suplimentar. Nu sunt greu de înțeles și dedesubturile unei asemenea pretenții dar subliniem aici și perspectiva foarte apropiată a adoptării unei noi legi a salarizării unitare, în toamnă, cu toată certitudinea îndeplinirii unui jalon din PNRR. Legat de această lege am ținut să precizăm că polițiștii simt un profund sentiment de frustrare pentru că am fost tratați de guvern ca ”proștii clasei”, fiind ultimii întârziați care ating plafonul din 2022 și că suntem îngrijorați că acest tratament se va putea repeta și în noua lege.
În mod previzibil, am primit asigurări că M.A.I. va depune toate eforturile ca să nu mai trecem printr-o asemenea experiență.
Trebuie să precizăm că am profitat de avantajul de a ni se aloca exclusivitate, fără a ne suprapune cu alte organizații sindicale și avantajul de a fi cunoscut problemele ridicate de ceilalți la ședința de săptămâna trecută. Astfel, cu precizarea că susținem și acele revendicări, am prezentat și depus un set de măsuri importante neabordate, o bună parte nu implică suplimentarea bugetului existent, unele chiar fac economii, altele pot fi gestionate în limitele bugetului.
De asemenea, am ținut să subliniem că Sindicatul Polițiștilor din România DIAMANTUL este a treia structură sindicală ca număr de membri și cea mai mare structură NEAFILIATĂ, constituită doar cu polițiști activi – în majoritate covârșitoare polițiști operativi – și considerăm că absența noastră de la masa dialogului este inadmisibilă. În această privință, am primit asigurări de ajustare a politicii dialogului social la nivelul M.A.I.
Mai jos, prezentăm fotografii după materialul depus și discutat de noi:
| PROBLEMA IDENTIFICATĂ | CAUZE GENERATOARE | SOLUŢII PROPUSE
ARGUMENTE |
| Secretizarea abuzivă a normelor infralegale de salarizare | Legile cadru de salarizare (inclusiv Legea 153/2017) au avut toate, ca principiu central, principiul „transparenţei mecanismului de stabilire a drepturilor salariale”.
Acest principiu a fost constant încalcat pentru categoria poliţiştilor, secretizându-se, fără raţiune şi bază legitimă, metodologia de aplicare a legilor cadru de salarizare, inclusiv a Legii-cadru nr. 153/2017. Metodologia de calcul a salariului functţei publice de politie reprezintă informaţie de interes public. La data de 30 martie 2023, Parlamentul European a adoptat o noua directivă menită să asigure transparența salarială în statele UE. Înca nu a fost publicată în Jurnalul Oficial UE, dar scopul directivei este deja public cunoscut. HG 0610/2017 a fost abuziv clasificată de către Guvern ca informaţie „secretă” (clasa secretelor de stat), la cererea M.A.I., în contra principiului transparenţei reglementat de Legea nr. 153/2017 şi care trebuie respectat de toate normele inferioare emise cu temei în Legea 153/2017, cu justificarea eronată ca este act „militar” (în contra definitiei legale furnizate de legea 554/2004); fără respectarea condiţiei de pericol la adresa securităţii naţionale şi apărarii ţării, impusă de Legea nr. 182/2002. Pentru A.N.P. (poliţiştii de penitenciare fac parte din aceeasi familie ocupationala cu politistii din MAI si au drepturile salariale stabilite prin aceleasi texte de lege), Ministerul Justitiei a publicat în MO, Ordinul nr. 2415/2018 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice pentru personalul din sistemul administraţiei penitenciare. Ordinul similar pentru M.A.I. a fost clasificat abuziv, secret de serviciu, ca urmare a influenţei obstrucţioniste, toxice, venită de la conducatorii Direcţiei Generale Financiare. Este relevant să menţionăm că deja există o hotărâre de primă instanţă (Curtea de Apel Târgu Mureş – Dosar 119/43/2021) în care MAI a fost obligat la declasificarea Ordinului Ministerului Afacerilor Interne nr. S/7/31 ianuarie 2018 pentru aprobarea Normelor metodologice privind aplicarea prevederilor legale referitoare la salarizarea personalului militar, poliţiștilor și personalului civil din Ministerul Afacerilor Interne, clasa de secretizare – secret de serviciu. |
Desecretizarea HG nr. 0610/2017
Desecretizarea OMAI nr. S/7/2018
Desecretizarea OMAI nr. 2166/2017 |
| Regulamentele inspectoratelor judetene de politie sunt clasificate abuziv „secret de serviciu” | ROF-urile IPJ-urilor sunt clasificate nejustificat secret de serviciu, în scopul sustragerii de la obligaţia legală de publicitate.
Potrivit art. 5 din legea 544/2001, instituţiile publice (fără excepţie) sunt obligate să aducă la cunostinţa publică, inclusive prin publicare pe pagina de internet proprie, actele normative de organizare şi funcţionare. I.G.P.R. are R.O.F. nesecret, în timp ce IPJ-urile subordonate le-au înregistrat abuziv la documente clasificate “secret de serviciu”. |
Declasificarea şi aducerea ROF-urilor la cunostinţă publică, prin publicarea pe pagina de internet a IPJ-urilor |
| Refuzul aparatului central de modificare a Ordinului M.A.I. nr. 9/2009 | Deşi art. 28 lit. o) din Legea nr. 360 din 2002 a fost modificat prin OUG nr. 53 din 2018, nici până la aceasta dată, modificările nu sunt reflectate în Ordinul MAI nr. 9 din 2009.
Art. 28 lit. o) din Legea nr. 360/2002 : o) decontarea cheltuielilor de asistență juridică ocazionate de procedurile judiciare, penale și/sau civile, inițiate împotriva sa, pentru fapte săvârșite în exercitarea atribuțiilor de serviciu, precum și în situația în care este victimă a unor fapte de ultraj, în condițiile stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne„. |
Modificarea OMAI 9/2009 pentru a reflecta modificarea legii |
| Remunerarea „permanenţei la domiciliu” | În prezent, asigurarea continuităţii serviciilor specifice, în unele subunităţi mici, în care deficitul de personal ajunge şi la 35%, dar şi în zona serviciilor specializate (investigaţii criminale, investigarea infracţionalităţii economice, criminalistică etc) se asigură de lucrători cu funcţii de execuţie, prin permanenţă de la domiciliu, aspect contrar prevederilor Ordinului M.A.I. nr. S/108/2011.
Pe fondul deficitului de personal, realizarea acestui tip de continuitate este de natura a epuiza excesiv resursa umană şi creează un disconfort nejustificat doar asupra câtorva lucrători, ce trebuie să asigure intervenţia de specialitate, în cel mai scurt timp, uneori şi câte 15 zile pe lună. În aceste condiţii, dat fiind că acest tip de serviciu este asigurat de un număr redus de personal specializat, apreciem că impactul bugetar ar fi unul redus. |
Acordarea unui spor de 40% din salariul de bază pentru orele de permanenţă la domiciliu prestate prin modificarea Ordinului MAI nr. S/7/2018, după consultarea Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale, în temeiul art. 13 din Anexa VI din Legea-cadru nr. 153/2017, raportat la art. 3 alin. 6 din Cap.II, Anexa II – „Medicii care sunt nominalizați să asigure asistența medicală de urgență, prin chemări de la domiciliu, sunt salarizați pentru perioada în care asigură garda la domiciliu cu 40% din tariful orar aferent salariului de bază pentru numărul de ore în care asigură garda la domiciliu.” |
| Neatractivitatea structurilor operative | Pe fondul acordării unor sporuri și avantaje specifice polițiștilor operativi, structurile neoperative – cum ar fi Cabinet, Resurse umane și Financiar – au compensat prin însușirea unor funcții mai mari.
În timp, acestea au beneficiat și de alinierea cu drepturi specifice polițiștilor din operativ, cum ar fi trecerea locurilor de munca in categoria locurilor de munca cu pericol deosebit sau conditii speciale, in vederea beneficierii de vechime virtuala în muncă. În consecință, domeniul operativ a devenit neatractiv pentru polițiști.
De asemenea, pe fondul aplicării tranzitorii a legii-cadru nr. 153/2017, cu fiecare tranşă de majorare acordată, diferenţele salariale dintre structurile operative şi cele neoperative s-au diminuat, întrucât compensaţia pentru pericol deosebit este în continuare sumă compensatorie, parte a salariului de funcţie.
În prezent diferenţele financiare la nivelul salariului de funcţie dintre structurile operative şi cele neoperative nu mai există, singurele avantaje ale structurilor operative fiind reprezentate de alte sporuri ce sunt acordate pentru unor alte compensaţii(judiciar, ore de SDSL, ore de noapte etc), sporuri ce nu pot fi pretinse de structurile neoperative întrucât nu muncesc efectiv în acele condiţii.
Singurul spor pentru condiţiile deosebite de muncă ale structurilor neoperative nu mai este plătit!
În consecință, domeniul operativ a devenit neatractiv pentru polițiști. |
Se impune corectarea art. 14 din anexa VI la Legea 153/2017 (privind acordarea compensatiei de risc/pericol deosebit) pentru a se acorda cu criticile CCR din decizia 294/2022 si pentru ca articolul să redevină funcţional. Acordarea sporului /compensatiei de pericol deosebit, în mod similar cum s-a procedat cu sporul prevăzut de art. 20 din Anexa VI a legii-cadru nr. 153/2017 (Pentru activitatea desfăşurată în unităţi situate în localităţi sau în zone izolate). Sporul de pericol deosebit a fost prevăzut succesiv de toate legile-cadru de salarizare, respectiv Art. 21 din Legea nr. 330/2009, Art. 16 din Anexa IV din Legea nr. 284/2010, Art. 14 din Anexa VI Legea nr. 153/2017, astfel că nu este justificată menţinerea acestui spor ca sumă compensatorie, fiind evident că intenţia legiuitorului de a acorda acest spor s-a perpetuat şi ulterior datei de 01.01.2010. Teza nu se poate pune in practica fara corectarea art.14 din anexa la lege.
|
| Discriminări în domeniul sporurilor ce se referă la condiții vătămătoare pentru sănătate precum şi la indemnizaţia de chirie |
Majoritatea sporurilor se raportează în procente egale la salariul de funcție, care este diferit, astfel încât naște discriminări între polițistul de comandă și lucrătorul de execuție, între ofițer și agent. Penibilul situației apare în cazul sporurilor ce se referă la condiții vătămătoare pentru sănătate, astfel încât șeful este plâtit mai mult pentru riscul de contaminare biologică, în comparație cu lucrătorul care chiar a manipulat un cadavru sau substanțe periculoase. Antena ”îl afectează” mai mult pe șef și mai puțin pe subaltern, ori ofițer raportat la agent sau chiar personal contractual. Dreptul de decontare al chiriei, de asemenea, se acordă discriminatoriu, astfel încât șeful este din nou avantajat, comparativ cu orice alt lucrător. |
În limita bugetului existent, considerăm necesară acordarea acestor sporuri în sume fixe, fără raportare la salariul de funcție. |
| Blocajul normativ al acordarii compensatiei de chirie în cuantumul prevăzut de lege | Art. 31 din Legea nr. 360/2002 a fost modificat prin Legea 113/2023 (În vigoare de la 13 mai 2023) în sensul schimbării bazei de calcul (din salariul de baza in salariul lunar) însa acordarea dreptului cf. noii formule de calcul este blocată de art. IV din OUG 168/2022. | Masuri pentru încetarea obstructionismului normativ privitor la formula de calcul a compensatiei de chirie. |
| Aprecierea performanțelor | După anul 2009 au fost eliminate sporul de merit, astfel încât doar ”majorarea salarială pentru lucrări de excepție sau misiuni cu risc deosebit”, este singura în baza căreia se plătește performanța. În fapt, la nivelul MAI sunt extrem de puține lucrări care corespund titlului iar acordarea sporului vizează mai curând productivitatea și meritul în muncă, distribuit pe structuri și comandă-execuție.
Ordinul S/7/2018 dispune că această majorare se acordă până la 5% din personalul unității, în realitate acesta se distribuie în proporție de 2,5%/unitate, respectiv 22-24 angajați în loc de aproximativ 40 – 50 de ”indicatori”, cât înseamnă 5% dintr-un efectiv de 1000-800 lucrători. Constatăm că MAI nu face economie cu restul sumei neacordate unităților, ci direcționează în mod arbitrariu și abuziv către unitatea centrală MAI și IGPR/IGPF/IGSU, unde fiecare lucrător primește majorarea salarială în mod neîntrerup, deși în mod evident nu putem prezuma performanță sau merit 100%. Listele și meritele nu sunt publice, sunt ascunse sub protecția clasificării astfel încât scopul esențial al stimulării personalului s-a transformat în motiv de frustrare și demotivare. |
Emiterea unui Ordin neclasificat şi acordarea majorării salariale pentru lucrări de excepţie, cu procedură transparentă, similară ca cea a poliţiştilor de penitenciar, cu afişarea la avizierul unităţii lista nominală a celor ce au primit majorarea salarială, precum şi o scurtă descriere a lucrărilor de excepţie ori misiunilor deosebite desfăşurate.
Respectarea bugetului de 5% pe unitate. |
| Criza de personal | În prezent toate structurile MAI înregistrează o criză de aproximativ 20%, pe care nu o pot depăși de peste 15 ani iar variantele actuale de școlarizare nu țin pasul cu nevoile în creștere (structuri noi create, dezvoltarea societății), în condițiile neatractivității domeniului.
Recrutarea din sursă externă s-a dovedit a nu fi soluția potrivită, contribuind la deprofesionalizarea armei și apariția multiplelor cazuri de proastă gestionare a situației de conflict, cu efecte în ceea ce privește încrederea, autoritatea și respectul societății.
|
Absorbția polițiștilor din structurile neoperative în zona structurilor operative, care nu fac muncă de poliție. Aceștia sunt o resursă gata formată, mulți au și experiență practică. Considerăm utilă externalizarea/restrângerea drastică cu externalizare de servicii a unor structuri neoperative cum ar fi logistica, financiar, secretariatele, cabinet, resurse umane. Un număr foarte mare de polițiști sunt blocați în secretariate pe posturi ce pot fi ocupate cu uşurinţă prin personal contractual. |
| Având în vedere deficitul mare de ofiţeri, înregistrat în ultimii ani, şi ţinând cont de faptul că Academia de Poliţie „A.I. Cuza”, prin capacitatea redusă de şcolarizare, fiind că sunt şcolarizaţi şi pentru alte arme, este departe de a acoperi nevoile de ofiţeri din Poliţia Română, considerăm utile concursurile de trecere a agenţilor cu studii superioare în corpul ofiţerilor. | Reglementarea prin Ordin, ca regulă anuală, organizarea concursurilor de trecere a agenţilor cu studii superioare în corpul ofiţerilor, în special în domeniile unde experienţa este esenţială. | |
| Vouchere de vacanță | MAI este una dintre cele mai rigide entități care insistă să mențină birocrația legată de acordarea acestui drept. Doar pentru calcularea voucherelor de vacanță este blocată o funcție de polițist la financiar. | Acordarea acestui drept pe card |
| Birocratizarea excesivă | Presiunea multiplelor raportări, uneori solicitate în paralel de mai multe structuri sub alte forme, situații statistice şi sinteze este imensă, în condițiile crizei de personal. | Corelarea tuturor bazelor de date, responsabilizarea factorului de comandă, eliminarea raportărilor inutile, ținute din inerție.
|
| Alinierea prevederilor Acordului comun nr. 14483 / 05.05.2022 cu dispoziţiile Legii nr. 367/2022 privind dialogul social | Art. 38 din Legea nr. 367/2022 privind dialogul social:
“(1) Membrii aleşi în organele de conducere ale sindicatului, care lucrează nemijlocit în unitate în calitate de angajaţi/lucrători, au dreptul la reducerea programului lunar de lucru pentru activitatea sindicală, proporţional cu numărul de membri, în condiţiile negociate prin contractul sau acordul colectiv de muncă la nivel de unitate sau, în lipsa acestuia, prin negociere directă cu conducerea unităţii.”
Art. 45 alin. (1) din Acordul comun nr. 14483/05.05.2022: “Poliţiştii care deţin funcţii de conducere în cadrul organizaţiilor sindicale reprezentative la nivel de ordonator de credite şi lucrează nemijlocit în cadrul unităţilor, au dreptul la desfăşurarea de activităţi sindicale în limita a cel mult 40 de ore pe lună, în timpul programului normal de lucru, fără a fi degrevaţi de sarcinile de serviciu. Numărul de ore este alocat în total, pentru întreaga structură de conducere a organizaţiei sindicale reprezentative.”
|
După cum se poate observa din actul normativ, legiuitorul a intenţionat acordarea acestui beneficiu oricărei organizaţii sindicale, legal constituită, fără a impune condiţia de reprezentativitate. Pe parcursul legii, în alte situaţii, legiuitorul prevede expres necesitatea reprezentativităţii.
Inserţiunea condiţiei de reprezentativitate reprezintă în fapt o adăugare nepermisă la lege, de natură să restricţioneze accesul organelor de conducere a sindicatelor, la drepturile prevăzute de lege. |
| Modul defectuos de recrutare a factorului de comandă | Selecția actuală prin examen, depinde de capacitatea de memorare mecanică a individului, fiind căutat robotul executant perfect și nu candidatul cu abilități de comandant/lider, asumat, responsabil și capabil să-și atragă oamenii.
De aceea avem multiple situații când chiar dacă la nivel teoretic știu ce au de făcut, preferă să-și întrebe șeful superior, evitând asumarea actului de comandă, cu toate efectele colaterale (pierderea încrederii, slăbirea capacității de reacție) |
Selecția trebuie să instituie un set de criterii ce țin de experiența profesională a candidatului, fapte concrete prin care și-a evidențiat calități de comandă, pregătirea teoretică, ce se verifică din modul de soluționare a unor spețe concrete. |
| Capacitatea de reactie depasita a organelor judiciare in combaterea infractionalitatii informatice | Infracționalitatea informatică tinde să devină un palier tot mai consistent și diversificat in activitatea organelor judiciare, solicitând și o viteză de reacție corespunzatoare, raportată la mobilitatea actului infracțional în mediile virtuale. În acest moment, incapacitatea identificării – în timp util – a IP-urilor sau VPN-urilor folosite de infractori, dificultatile de urmarire si monitorizare a circuitului criptomonedelor in portofele virtuale, dificultatile de accesare DarkWeb complică/tergiverseaza/impiedica activitatea de cercetare penală și favorizează sporirea victimelor într-un sistem de tip phishing.
Este inadmisibil ca posibilitatile actuale de investigare sa depinda de bunavointa unor platforme, precum WhatsApp, cu sediul in SUA. |
O primă măsură constă în achiziționarea de aplicații performante, existente pe piață, pentru identificarea de IP-uri și VPN.
Solicitam achizitionarea de abonamente la aplicatia Pipl, pentru fiecare IPJ. Achizitionare servicii VPN de la Cyber Ghost. Achizitionarea pachetului complet Bitdefender pentru toate sistemele nesecrete, care impreuna cu VPN sa permita accesarea in siguranta a DarkWeb. Achizitionarea prin abonament, pentru fiecare IPJ, a serviciilor platformei BLOCKCHAIN ANALYTICS, care permite monitorizarea circuitului criptomonedelor prin portofele virtuale pana la locul de extragere fizica. |
Rămâne de văzut, în viitor, dacă asigurările primite și interesul arătat au fost pur protocolare sau, dimpotrivă real iar solicitările noastre vor fi traduse în fapte.
Vitalie Josanu
