România doboară praguri demografice cu o viteză alarmantă, iar județul Neamț nu face excepție. Dacă în 2011 numărul de nou-născuți a scăzut pentru prima dată sub 200.000, în doar 13 ani, până în 2024, acesta s-a redus la sub 150.000.
Această scădere dramatică reflectă nu doar schimbări demografice, ci și o transformare profundă a modului în care femeile din România privesc maternitatea.
Analiza realizată de portalul ClubulCopiilor.ro arată că tot mai multe femei din România fie aleg să nu devină mame, fie amână momentul maternității.
Dacă în trecut multe nașteri aveau loc la vârste fragede, în prezent multe femei aleg să aibă copii după 30 de ani, iar numărul mamelor cu vârsta între 35 și 39 de ani a crescut în România cu 174% față de 1990.
Această tendință vine cu un efect secundar important: din ce în ce mai multe femei din categoria 35-44 de ani ajung să nu mai aibă copii deloc. Dacă în 1992 doar 10% dintre femeile din această categorie nu aveau copii, în 2021 procentul aproape s-a dublat, ajungând la 19%.
Cu doar 17% dintre femeile cu vârsta între 35 și 44 de ani fără copii, Neamț este județul unde procentul femeilor de 35–44 de ani care nu au devenit încă mame este mai mic decât media națională. Într-un context național în care tot mai multe femei amână sau renunță la maternitate, județul continuă să ofere un mediu stabil pentru creșterea familiei.
Totuși potrivit Institutului Național de Statistică (INS), rata fertilității totale a scăzut în Neamț la 2 copii per femeie în 2023, mult sub pragul de înlocuire a generațiilor de 2,3 copii per femeie și media din anii ’90 de 2.7 copii.
Dacă înainte o familie avea, în medie, 3 copii, acum are doar 2. Aceasta are un impact major pe termen lung – mai puțini copii înseamnă o populație în scădere, mai puțini tineri care să susțină economia și mai multe presiuni asupra sistemului de pensii și sănătate.
Impactul pe termen lung al acestei evoluții demografice este unul alarmant. Scăderea natalității și migrația afectează direct piața muncii, sistemul de educație și cel de sănătate, punând presiune asupra dezvoltării economice a județului. Fără măsuri concrete pentru sprijinirea familiilor tinere, județul Neamț, ca multe alte regiuni din România, riscă să se confrunte cu o criză socială profundă în anii ce urmează.
Studiul, care arată că procentul femeilor (cu vârsta între 35 și 44 de ani) din județul Neamț, care nu au copii, a crescut de la 9% în 1992, la 17% în 2021, poate fi citit aici.
