Un loc încărcat de istorie, satul reședință al comunei Văleni, puțin frecventat poate și din cauză că nu este traversat de niciun drum principal, găzduiește un ansamblu de mare valoare: Conacul Stârcea și biserica ridicată de Cozma Șarpe acum 504 ani. O biserică simplă și uimitor de frumoasă, cu ziduri masive din piatră, construite cu tehnologia de acum 500 de ani, între 30 martie și 22 iunie, cum zice pisania: ”Cu vrerea și ajutorul Domnului Dumnezeu, eu, robul lui Dumnezeu, dumnealui Cozma Șarpe, postelnic, a zidit acest hram la curtea din Șchiai, întru numele Sfinților Patruzeci de Mucenici din Sevastia, pe vremea bine-credinciosului domn Io Ștefan Voievod și s-a zidit la 7027 (1519) luna lui mart 30, și s-a săvârșit în același an luna iunie 22”.
Biserica, oarecum fortificată – are ziduri de jur împrejur și un turn clopotniță impresionant – are formă de navă, pereți albi, iar în interior icoane, candelabre și o catapeteasmă unică.
Am fost de multe ori la Văleni, dar de fiecare dată am găsit porțile bisericii încuiate. Într-o sâmbătă după-amiază, când tot satul părea amorțit – nimeni pe stradă, doar câțiva copii adunați la un foișor lângă școală, deodată au răsunat clopotele pe toată valea. Și am urcat spre biserică. Era deschisă poarta laterală dinspre conac. Am așteptat să coboare clopotarii – vorbeau între ei, am auzit că sunt doi. Și i-am rugat să deschidă ușa lăcașului de cult. Cheile pe care le-au adus sunt, ele însele, de dimensiuni impresionante. Interiorul… fabulos. Miroase ușor a igrasie, probabil pe undeva apa ajunge la temelie și ar trebui văzut pe unde. Dar în rest…comoară autentică.
Clopotarii vorbesc despre un beci, care de fapt e o gropniță, făcută în 1864, de Ecaterina Stârcea Văleanca, proprietara moșiei Văleni- căreia i se datorează actuala catapeteasmă, dar și pridvorul, sub care a fost amenajat ”beciul”. Tot Ecaterina Stârcea Văleanca a construit clopotnița, ridicată între anii 1878-1879, și zidul de incintă.
În 2019, pe 9 martie, comunitatea din Văleni a sărbătorit 500 de ani de la atestarea documentară a bisericii satului, ce poartă hramul „Sfinții 40 de Mucenici” și atunci au fost prezentate imagini ale lăcașului de cult, care datorită vechimii sale, pe lângă importanța liturgică și ecleziastică, a dobândit valoarea de monument istoric. Despre conacul familiei Stârcea, restaurat în detaliu și premiat de Direcția pentru Cultură Neamț un articol aici.
Cristina Mircea
Cred ca este o greseala in privinta perioadei de construie corelata cu domnia lui Stefan cel Mare, care a fost pana in anul 1504; deci in anul 1519 nu mai era domn al Moldovei, Stefan cel Mare.