Toate peșterile din Cheile Bicazului vor fi închise cu gratii, pentru a le proteja de vandali

0

Printr-un proiect european, care se va derula timp de 2 ani, se vor pune în aplicare măsuri de protecție a habitatelor naturale din Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș, care includ înmulțirea artificială și reintroducerea zglăvoacei (peștele indicator) în cursurile de apă, plantarea de arini și închiderea tuturor peșterilor din Cheile Bicazului. Detalii despre activitățile complexe care urmează să fie desfășurate în 7 localități (Bălan, Bârnadu, Bicaz Chei, Dămuc, Lacu Roșu, Sândominic și Trei Fântâni) ne-a oferit Hegyi Barna, directorul Administrației Parcului Național, într-un interviu acordat astăzi, 4 noiembrie, în ziua în care a avut loc lansarea oficială a proiectului.

– Cum ați descrie acest proiect, în valoare de peste 14 milioane de lei, din punct de vedere al beneficiilor pentru Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș?

Indiscutabil, foarte important. În condițiile în care toate administrațiile ariilor protejate din România duc lipsă de bani și de resursă umană, un proiect cu finanțare europeană – contribuția Guvernului este de 2 milioane de lei din cele 14 – este o șansă de a reabilita habitatele naturale și de a îmbunătăți starea ecosistemelor locale.

– Ce presupune reabilitarea unui habitat?

De exemplu, plantare de molidiș sau de galerii de arin, plantăm puieți de arin de-a lungul Lacului Roșu și de-a lungul pâraielor care curg în lac. Din păcate, din cauza activității umane s-au deteriorat foarte mult împrejurimile lacului. S-au tăiat arbori, unele terenuri au fost folosite ca pășuni și fânețe și au fost exploatate excesiv, în perioada anterioară  înființării parcul național. Ulterior, au fost abandonate activitățile umane sau restrânse, dar habitatul nu s-a mai refăcut niciodată. Iar acum, cu ocazia acestui proiect, le vom reface. Galeria de arini înseamnă o fâșie, de cel mult 20 de metri, lângă cursurile de apă.

– Am văzut că se face vorbire despre zglăvoacă în proiect. Cât de importantă este această specie pentru ecosistem?

Este o specie indicator, asta înseamnă că unde trăiește această specie calitatea apelor este foarte curată. Este o specie mult mai sensibilă decât păstrăvul. În apele unde păstrăvul încă trăiește, această specie dispare dacă există puțină poluare sau orice alt deranj antropic. Dacă zglăvoaca există în parcul național înseamnă că apele sunt de o calitate foarte bună. Din păcate, această specie nu poate migra, așa ca păstrăvul. Dacă sunt praguri de fund sau minibaraje peste care păstrăvul încă sare și migrează în amonte pe pâraie, această specie se pierde pe fundul râului și nu mai poate migra. Din această cauză, acolo unde au fost construite praguri de fund înaintea podurilor ca să încetinească curgerea apei să nu distrugă podul, trebuie să facem scări de pește încât să poată să migreze în amonte specia. De exemplu, deasupra Lacului Roșu ploile torențiale și creșterile foarte mari de debite au dus în jos această specie, nu mai poate migra în sus și încet, încet dispare de pe partea superioară a râului. Și atunci trebuie să construim aceste scări de pește, încât să fie populată toată lungimea râului.

– Aveți un plan pentru fiecare localitate în parte, din cele incluse în proiect?

Ne preocupă valorile naturale, în ansamblu și atunci vom acționa în funcție de problemele pe care trebuie să le rezolvăm. De exemplu, în localitatea Bicaz Chei sunt vreo 5 peșteri pe care le închidem pentru protecția liliecilor. Peșteri care nu sunt în circuitul turistic, pentru că necesită tehnică specială pentru a fi vizitate. A fost postată de anumiți indivizi localizarea lor pe internet, adică punctele GPS, și sunt vizitate și, de multe ori, vandalizate. Au fost aprinse cauciucuri înăuntru, au fost rupte stalactitele și stalagmitele. Și din cauza asta intrările vor fi puțin reconstruite unde trebuie, și închise cu gratii, în așa fel încât să nu obtureze circulația liliecilor. Pentru cercetare științifică, cu avizul nostru, pot fi deschise, dar în general vor sta închise. Peștera Munticelu, care este în afara parcului, era o comoară unică în Europa, era plină de oase de urși de peșteră. Toate stalactitele și stalagmitele care au fost accesibile au fost rupte, a fost pus foc înăuntru, totul e plin de funingine. Deci unde are acces omul și nu este controlat, totul se vandalizează. Revenind la proiect, tot în Bicaz Chei vom face scările de pești pe pârâul Bicaz și o parte din galeriile de arini, deci foarte multe activități se derulează în această comună. Inclusiv educație ecologică. Deja am organizat un fel de tabără în această toamnă pentru 40 de copii din Bicaz Chei și din Bârnadu, care au vizitat parcul național și au participat la inelare de păsări, împreună cu ornitologii. Le-am oferit și o masă și le-am prezentat și proiectul, cu această ocazie. Cum am procedat cu alții 400 de copii la Lacu Roșu. Iar activitatea de monitorizare a habitatelor și a speciilor se derulează pe întreaga suprafață a parcului național, sunt incluse toate localitățile și în aceste localități vom face și educație ecologică.

– Numai ce ați enunțat până acum presupune o muncă asiduă, care necesită un număr mare de oameni. Apropo, câți oameni aveți la parc?

Suntem 11 oameni în momentul de față, iar ca să fac o comparație, într-un parc similar din Ungaria sunt 150 de angajați permanenți. În parc există 400 de puncte de monitorizare, în care se duce specialistul și într-o zonă de 400 mp numără arborii, stabilește diametrele, identifică speciile de plante care sunt acolo. Aceste activități se pot face numai încheind contracte cu firme care au angajați, nu știu, 50 de biologi, botaniști și ornitologi. Plantările de puieți se vor face, de asemenea, cu oameni de la firmele din zonă. Un astfel de proiect e important și pentru economia locală, pentru că oamenii au de lucru. Evident, toate contractele se atribuie prin achiziție publică.

– La habitatul de urs ce trebuie să faceți pentru îmbunătățire?

Am făcut deja o îmbunătățire mai sus de Lacu Roșu, unde am plantat 3,5 hectare de zmeur și afin, am făcut o barieră trofică. La Lacu Roșu începe să fie ca la Tușnad, apar urși în stațiune. Urși care sunt atrași de tomberoane. Iar noi, într-o zonă deasupra Lacului Roșu, unde este principala rută de unde coboară ei de pe muntele Suhard, am plantat o barieră trofică așa încât în sezonul estival, când este afluxul maxim de turiști, urșii să aibă o alternativă naturală. Deja are succes, am pus camere de supraveghere și am văzut că se opresc acolo să mănânce. N-am avut probleme să fie oameni atacați, dar pe camerele din stațiune se vede cum noaptea, pe debarcader, se plimbă urșii.

– Lacu Roșu se colmatează. Ce soluții ar fi ca să nu dispară?

Procesul de colmatare este un proces natural, au fost construite prin anii 60-70 baraje care rețineau aluviunile de pe afluenții principali, dar aceste baraje de retenție s-au colmatat la începutul anilor 90, pe unele a și crescut pădure. Prin anii 90, s-a tăiat pădurea haotic și barbar de pe toți versanții din zona Pârâului Oii și, ca efect, aluviunile au ajuns în lac într-un mod accelerat. Anul trecut a început Ministerul Mediului să facă primele lucrări de decolmatare a celui mai mare baraj, cel pe Pârâul Oii, anul acesta lucrările au continuat și cred că acum este decolmatat în procent de 60-70%. Este o muncă titanică, s-au scos mii de camioane de aluviuni. S-au făcut primii pași importanți. De acum și versanții respectivi s-au reîmpădurit mai mult natural, deci nu mai este problema asta a aluviunilor. Dar dacă nu se curăță, în ritmul actual, lacul mai are o durată de viață de 50-80 de ani. Noi am mai scris un proiect cu Primăria Gheorgheni pentru reconstrucția acestor baraje, dar în perioada respectivă proiectul a fost considerat de construcții hidrotehnice, nu de protecție a lacului și trebuia înaintat de Apele Române. Ar fi trebuit demarat prin 2012-2013, dar birocrația nu ne-a lăsat. Și la actualul proiect am făcut 4 studii de fezabilitate, am început în 2017 am avut nevoie de tot felul de acorduri, avize și parteneriate cu toate instituțiile, după care am așteptat ani de zile, până acum. Când, în sfârșit, ne bucurăm că a început implementarea și această arie naturală protejată va fi îmbunătățită substanțial.

A consemnat Cristina Mircea

* Date despre proiect

Obiectivul general al proiectului: este îmbunătățirea conservării biodiversității și a patrimoniului natural al Parcului Național Cheile Bicazului-Hășmaș, a siturilor ROSPA0018 și ROSCI0027 Cheile Bicazului-Hășmaș și rezervațiilor suprapuse cu acestea prin implementarea planului de management integrat, conștientizarea populației și creșterea capacității instituționale a administratorului ariei vizate de proiect.

Activitățile propuse prin proiect: evaluarea stării populației, habitatelor și speciilor protejate,  punerea în aplicare a măsurilor de protecție a habitatelor și speciilor, care vor îmbunătăți starea ecosistemelor locale și a serviciilor ecosistemice pe care acestea le furnizează –– crearea a două scări pentru pești de-a lungul Râul Bicaz – protecția habitatelor importante pentru lilieci –reabilitarea habitatelor forestiere și a galeriilor ripariene de arin, – reabilitatea habitatului pentru carnivorele mari – crearea resurselor necesare pentru conservarea responsabilă a biodiversității în zona Parcului Național Cheile Bicazului-Hășmaș înmulțirea artificială și reintroducerea zglăvoacei (Cottus gobio) în cursurile de apă în jurul Lacului Roșu – achiziționarea instrumentelor necesare pentru monitorizarea și conservarea eficientă a faunei sălbatice și formarea resurselor umane – implicarea publicului, a factorilor de decizie, a utilizatorilor și administratorilor de teren, în activitățile administrației  parcului național.

Rezultatele așteptate: activitățile propuse vor contribui la creșterea nivelului de cunoașterea a biodiversității și peisajului din arealul Parcului Național Cheile Bicazului-Hășmaș și la dezvoltarea nivelului de protecție și conservare a speciilor și habitatelor vizate de legislația europeană, implicit la menținerea și îmbunătățirea stării de conservare a ecosistemelor locale și a serviciilor furnizate de acestea. Vor contribui la asigurarea resurselor necesare pentru consolidarea unui management adecvat, eficient care să asigure conservarea proactivă a biodiversității și peisajului din arealul Parcului Național Cheile Bicazului-Hășmaș. Va contribui la integrarea populației locale, aleșilor locali, liderilor informali ai comunităților locale și vizitatorilor în activitățile de implementare a măsurilor de management în Parcul Național Cheile Bicazului-Hășmaș.

 

 

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here