Prima punte între fermieri și proprietarii de pensiuni: Târgul de tradiții și gastronomie de la Farcașa

0

În zi de vineri (7 octombrie) când organizatorii nu mizau pe o prezență numeroasă, oamenii din Farcașa și din comunele învecinate le-au depășit cu mult așteptările și au participat în număr mare la două evenimente care  au același scop: dezvoltarea comunității. Primul a fost un seminar, organizat în colaborare cu Forumul Montan filiala Neamț, care a adus în discuție atât problemele cu care se confruntă, în mod real, zona montană, cât și modul în care agricultura și turismul își pot da mâna pentru salvarea gospodăriei țărănești ca loc de muncă. Al doilea a fost Târgul ”Tradiții și Gastronomie”, desfășurat la intrarea în satul Frumosu în două spații de expoziție, unite simbolic printr-o punte: unul pentru animale, iar celălalt pentru tradiții, gastronomie, meșteșuguri.

Vrem să promovăm comuna Farcașa, să devină stațiune turistică de interes local și avem nevoie ca produsele pe care le fac fermierii, țăranii noștri în gospodăriile proprii să fie desfăcute prin pensiunile agroturistice.Și de aici a plecat ideea să organizăm acest târg. La început oamenii au fost mai reticenți, dar ulterior au devenit foarte receptivi și s-au implicat. Le mulțumesc tuturor fermierilor și tuturor cetățenilor din comuna Farcașa. Toți cei în jur de 30 de fermieri din comună au participat, o parte din ei au fost la simpozionul organizat în parteneriat cu Forumul Montan și au avut acolo produse pentru degustare și o parte au venit la târg, cu animalele la expoziție, și cu produse locale specifice zonei. Am zis că e vineri și n-o să vină lumea, dar surpriza a fost că au venit 200-300 de persoane la simpozion, iar la târg și mai multe, nu știu să estimez. Acesta este un lucru îmbucurător și dorim  ca la anul să organizăm un eveniment de amploare și mai mare”, a declarat primarul Bogdan Dumitru Țifui, întâmpinat cu pâine și sare la deschiderea oficială a târgului.Pe mica scenă amenajată pentru eveniment, lângă mesele încărcate cu bunătăți, un grup de femei din satul Popești, care au atras lângă ele și copii, au adus în atenția publicului șezătoarea – forma în care  oamenii se adunau și munceau cu voie bună împreună, cu cântec, poveste, basm și ghicitori. De altfel, inițiatoarea acestei șezători, Genoveva Lupescu, a avut un discurs care ilustrează forma cea mai pură a iubirii pentru țară: ”Bine ați venit pe meleagurile frumoasei comune Farcașa, care este alcătuită din 5 sate! Iată-ne ajunși, cu drag și cu ajutorul bunului Dumnezeu în acest loc mirific, așezat pe malul Bistriței. În acest sat frumos, numit Frumosu, în această comună frumoasă cu oameni gospodari, oameni care știu să și lucreze, să și organizeze diferite competiții sau diferite șezători. O șezătoare din aceasta, împreună cu doamna Georgeta Diaconu, am organizat și noi în satul Popești, cu un grup de femei, dar ne-am gândit să luăm în mijlocul nostru și copii, pentru a le transmite mai departe tradițiile și obiceiurile înaintașilor nostri – bunicii și străbunicii noștri. Să nu uităm ceea ce au fost ei și să ne mândrim că ne-am  născut într-o țară frumoasă, bogată, din care face parte și comuna Farcașa. Știm cu toții că orice fel de șezătoare este o zi de sărbătoare,unde prietenii se adună și muncesc cu voie bună! Vă mulțumim și vă invităm să vizitați în fiecare an comuna Farcașa, cu fermieri harnici, care știu să crească animale frumoase, cu gospodari care știu să mănânce sănătos”.

În discursurile primarulului și viceprimarului s-a simțit, în egală măsură, mândria de a fi oameni ai locului, și dorința de a face din Farcașa un loc care să atragă turiști din toate colțurile țării.Este o zi reprezentativă pentru noi, o zi în care punem la loc de cinste tradițiile și gastronomia specifice zonei montane. Dragi invitați și participanți cred că merităm să avem o astfel de zi în fiecare an, o zi în care încununăm un an de muncă, o zi în care să admirăm animalele din gospodăriile proprii sau microferme, o zi în care să degustăm minunatele noastre bucate și să ne simțim bine asistând la programele artistice organizate cu acest prilej” – primar Bogdan Dumitru Țifui.Un salut bărbătesc pentru toți fermierii din Farcașa! Știm cu toții, promovarea înseamnă foarte mult pentru noi toți, cu cât ne promovăm mai bine cu atât o să ne putem vinde produsele și ce mai avem noi prin zonă Pe toate canalele de publicitate se aude Bucovina, Bucovina, Bucovina! Cred că a venit timpul să se strige și Valea Bistriței. Cred că suntem norocoși că ne-am născut aici și trebuie să participăm cu toții să dezvoltăm acestă zonă minunată. În vara asta am urcat pe Vârful Dana cu doi prieteni de aici din Farcașa. Am plecat fără să ne organizăm, și în Sâmbăta de Sus am sunat la 15-20 de pensiuni. N-am găsit niciun loc. Sigur, zicem că e spiritul părintelui Arsenie acolo și de aceea se duc oamenii, dar și noi avem trecutul părintelui Petroniu și spiritul părintelui Petroniu, și putem profita de treaba aceasta. Eu zic că dacă suntem uniți și serioși o să putem face lucruri frumoase. Vreau să le mulțumesc fermierilor și vă mulțumesc tuturor că ați venit astăzi în număr așa de mare. Sănătate și putere de muncă!” –viceprimar Cristian Gheorghiu.

* Sura de stepă – vaca paznic pentru stâni: ”Face cât 10 câini”

În expoziția de animale, care a atras și fermieri, dar și mulți părinți care voiau să le arate copiilor exemplare deosebit de frumoase, erau de la iepuri belgieni și păsări, până la cai, oi, vaci și vigilenți câini ciobănești de rasă pură. Multe priviri au fost atrase de vacile din rasa ”Sura de stepă”, care au coarne impresionante. Proprietarul, Victor Caraza, ne-a explicat cât sunt de utile la stână: ”Sunt aduse din Ungaria. Eu am de două tipuri, unele cu coarnele drepte și altele care au coarnele un pic mai depărtate, dar toate sunt bune de pază. O vacă face cât 10 câini, se luptă cu ursul și-l pune pe fugă! Eu țin de 10 ani, am 5 vaci și un vițel, una costă 2200 de euro. Dar nu sunt vaci de lapte, sunt numai de carne. Pentru lapte am 40 și ceva de vaci din rasa Bălțata românească, sus la stână, la cota 1700. Am și cai semigrei, ăștia 3 tot ai mei sunt. Din vacile sure am adus numai 3 și vițelul la expoziție, două sunt la stână, că nu poți lăsa stâna fără paznic”.Alți proprietari de ferme și-au lăudat câinii că-s la fel de vrednici în lupta cu ursul, dar și cu lupul. Dar dincolo de aprecierile pentru paznici, crescătorii de animale erau mândri de aspectul sănătos al animalelor, care pasc numai iarbă curată și plante medicinale. ”Păi cum să nu iasă brânza bună, dacă laptele e gras și natural?”, se întreba un fermier privind câteva din oile lui închise într-un țarc.Dincolo de punte, în zona gastronomică, unde a fost amplasată și scena, tentațiile erau la tot pasul. Pastramă de oaie, cârnați, caș, urdă, fasole cu costiță afumată, tocană de oaie, mâncare de miel cu jântuit, vițel la proțap, miere de albine și gogoși cu dulceață de afine. Bărbați în costume populare învârteau de zor în ceaunele care clocoteau, iar alții puneau carne pe grătare încinse. Singurul care menținea același ritm constant era Pavel Chibea, localnic, bucătar la o pensiune din Durău, responsabil cu prepararea vițelului la proțap. Om răbdător și bine dispus: ”Nu e ușor de făcut un vițel la proțap.Trebuie să știi cum, să ai grijă și să-l învârți cam 7 ore pe jar ca să iasă bun. Eu am învățat de la bunici cum se face ca să nu dai greș. Și dacă tot a venit atâta lume să vadă ce putem oferi, nu putea lipsi un vițel la proțap”.Ceva mai departe de zona unde oamenii se bucurau împreună de bucatele curate și sănătoase ale zonei, stropite cu un rachiu de prună, un vin bun sau chiar o bere, am găsit un creator de măști. Ne-a spus că este de la 10 kilometri de Farcașa, din Broșteni, Suceava și îl cheamă Dan Dorneanu: ”De vreo 4 ani fac măști, dar meșteșugul îl cunosc de vreo 20 de ani. Fac 100 și nu seamănă una cu alta. De cusut o mască îmi ia 3-4 ore, dar prima dată trebuie prelucrată pielea, cam într-o lună fac o tură de 100 de bucăți. Le vând mai mult de acasă și se cumpără. La noi, tradiția înseamnă și sărbători. Nu există urătură fără măști și fără tobe. Altfel n-am mai fi adevărați oameni de la munte”.

Cristina Mircea

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.