- Interviu cu ing. Dan Toderiță, noul director general al Direcției Silvice Neamț
– Ați fost numit la conducerea Direcției Silvice Neamț într-o perioadă în care există un val de revoltă publică împotriva tăierilor de arbori. Cum intenționați să contracarați această iubire de pădure dusă la extrem, având în vedere și multitudinea de inițiative de a interzice exploatarea lemnului pe o perioadă de 10 ani?
– Pădurea reprezintă, desigur, ecosistemul cel mai important de la noi din țară. Este cel mai mare sistem biologic, care se regenerează, care creează condiții de micro-mediu și, bineînțeles, influențează și mediul general. Pădurea prezintă două mari caracteristici: cea ecologică, care presupune protecția solului, a climatului, a apelor, dar și cea economică, iar o calitate superioară a masei lemnoase se transpune până la urmă în fonduri necesare investițiilor și gospodăririi durabile a acestor păduri.
– Nu aveți impresia că opinia publică a cam uitat de această componentă economică?
– Tocmai asta este problema. Noi acționăm în maniera obținerii de profit din silvicultură, dar ținând cont, în primul rând, de aspectul ecologic. Un arboret începe de la stadiul de puiet, se dezvoltă, ajunge la un climax, care reprezintă punctul de cotitură în menținerea funcțiilor pădurii, după care inclusiv partea ecologică intră în declin, pădurea nu mai are capacitatea de retenție a apei, arborii se răresc, îmbătrânesc, nu mai au capacitatea de regenerare, putrezesc pe picior sau sunt doborâți de vânt și zăpadă. Mai mult decât atât, și în partea economică apar probleme pentru că lemnul se degradează, nu mai este de calitate și pierdem o importantă resursă financiară. Pădurea are un punct maxim când are beneficii atât economice, cât și ecologice. Asta trebuie să înțelegem. Iar rolul silvicultorului este de a interveni în acel arboret îmbătrânit pentru a-l regenera și pentru a crea o pădure tânără. Noi intervenim în baza unor tratamente și, prin tăieri succesive, se asigură regenerarea arboretelui în ochiuri, în 3-4 intervenții se elimină arboretul matern, dar între timp în ochiuri se instalează semințișul natural, care creează noua pădure. Și pe final se intervine cu plantații, practic doar acolo unde rămân goluri de arboret.
– Care credeți că este principala problemă a Direcției Silvice Neamț în momentul acesta?
– Cred că problema principală nu neapărat a Direcției Silvice, cât a întregii silviculturi din țara asta este această ponegrire care a apărut în ultimii ani și mai ales în perioada pandemiei. Se vorbește peste tot despre tăieri ilegale și defrișări, deși este absolut legal să se facă tăieri rase pe suprafețe de până la 3 hectare. La molidișuri tăierea rasă se face când arboretul a ajuns la vârsta de exploatare și motivul este că arboretul de molid este foarte vulnerabil la doborâturi de vânt. Molidul are rădăcina superficială, nu este ca bradul sau fagul care au rădăcina pivotantă și o altă rezistență. Eu le-aș spune oamenilor să fie mult mai atenți la unele informații care circulă pe internet, pentru că multe sunt false. Să se uite în jur și să vadă că pădurea există, crește, nu sunt defrișări și nu se taie ilegal masiv. De la începutul anului, până la data de 31 iulie s-au constatat, pe raza Direcției Silvice Neamț tăieri ilegale în volum de 450 mc, din care 210 mc în pădurea statului și restul în păduri private. În condițiile în care volumul de exploatare legală este de 750.000 mc pe an. Este firesc să vedem camioane cu lemn pe străzi, dar tot timpul se bombardează opinia publică cu ideea că se taie și se distruge. S-a vorbit despre cantități de 20 de milioane de metri cubi tăiați ilegal. Cum intră atâta lemn într-un flux tehnologic fără acte? Cum poate scoate cineva pe piață cherestea fără documente de proveniență? E o mare fantasmagorie.
– În opinia dumneavoastră de unde a pornit curentul acesta?
– Sunt sigur că este vorba despre niște ONG-uri sponsorizate din exterior, care lovesc în ultimul bastion al României care este Regia Națională a Pădurilor. Este o chestiune de denigrare. Se încearcă probabil privatizarea sau delegarea unor manageri străini. Vreau să asigur cetățenii că masa lemnoasă care se taie din pădurile județului Neamț se recoltează legal, sunt amenajamente silvice controlate constant, și este vorba despre masă lemnoasă care trebuie exploatată din arboretul îmbătrânit, dar și din cel tânăr unde se fac curățări, rărituri, unde trebuie intervenit cu lucrări de îngrijire. Sunt produse accidentale, se produc doborâturi, iar acei arbori trebuie scoși pentru că reprezintă o sursă de infestare pentru pădurea din jur. Plus că lemnul, odată căzut, în câteva luni se degradează, putrezește și e păcat.
– Ați știut că veți fi numit director sau a fost o surpriză?
– Mi s-a cerut un CV și m-am gândit că sunt luat în calcul, dar nu știam că voi fi numit. Probabil că a contat și experiența mea de șef la două ocoale silvice, Tazlău și Horia. M-am bucurat, este o onoare pentru mine că am fost numit, dar este și o mare responsabilitate.
– Apropo de Ocolul Horia, de acolo vi se trage și un dosar, aflat pe rolul instanței, dosar în care ați fost achitat în primul proces.
– Când m-am dus șef de ocol la Horia, am descoperit niște nereguli, am dispus niște controale de fond și am scos în evidență niște tăieri de arbori din trecut. Erau niște cioate vechi. Au fost imputate pădurarului, care între timp plecase la un alt canton, iar actul de control a fost direcționat către compartimentul pază pentru evidență. A fost ulterior o reclamație, iar organele de cercetare m-au acuzat de omisiunea sesizării. Am fost achitat, pentru că am explicat și judecătorilor că la nivel de țară, la momentul respectiv, nu se trimiteau actele de control la parchet, mai ales pentru niște cioate vechi. Acum, Noul Cod Silvic într-adevăr prevede că în 24 de ore trebuie anunțat organul de cercetare penală, indiferent de valoarea pagubei.
– Sunteți delegat pentru 60 de zile, nu este un termen foarte mare dar probabil că aveți deja un plan. Ce v-ați propus să faceți?
– În primul rând vreau să încheg o echipă puternică la nivelul Direcției Silvice Neamț.
– Nu este?
– Este, dar fiind o formulă nouă, vreau să am susținere, să am o comunicare foarte bună cu ceilalți directori și cu ceilalți colegi din cadrul Direcției Silvice. În al doilea rând, îmi doresc să fac un management performant cu două componente: asigurarea integrității fondului forestier din județul Neamț și o comunicare mult mai bună către cetățeanul de rând. În al treilea rând, vizez realizarea indicatorilor tehnico-economici pe care-i avem trasați de Regia Națională a Pădurilor. La jumătatea anului eram la 65% din programul anual, suntem în grafic cu toate lucrările, avem un program de investiții pentru corectarea torenților, deci ne situăm bine și avem toate premisele realizării indicatorilor pe care trebuie neapărat să-i îndeplinim.
A consemnat Cristina Mircea