Scris de: av. Răzvan DOSEANU, fondator Doseanu & Asociații SPARL, apărător ales al primarului Constantin Matasă
Un paradox din Codul administrativ poate lăsa comuna Grumăzești fără primarul ales, înainte ca vreo instanță să se fi pronunțat asupra vinovăției sale. Cea mai ușoară măsură preventivă produce cel mai grav efect: încetarea de drept a mandatului.
Codul administrativ conține o regulă greu de explicat unui cetățean. Un primar arestat preventiv își păstrează mandatul: acesta se suspendă, iar la încetarea arestului primarul revine în funcție, cu drepturile salariale plătite retroactiv dacă va fi achitat. Un primar aflat sub control judiciar, căruia i s-a interzis să își exercite funcția, nu beneficiază de această protecție. După șase luni într-un an calendaristic, mandatul său poate înceta de drept, iar comuna organizează alegeri. Achitarea ulterioară nu mai repară nimic.
Aceasta este situația în care se află Constantin Matasă, primarul comunei Grumăzești din județul Neamț, ales prin votul direct al locuitorilor comunei în iunie 2024.
Un an în funcție, sub control judiciar, fără niciun incident
Pe 24 iunie 2025, procurorul a luat față de primar măsura controlului judiciar. Măsura a fost luată pentru opt fapte, cu două obligații: să nu părăsească țara și să nu comunice cu anumite persoane. Nu i s-a interzis exercitarea funcției. Parchetul a apreciat, așadar, că primarul își poate conduce comuna fără niciun risc pentru anchetă. Și chiar așa s-a întâmplat: Constantin Matasă și-a exercitat mandatul și și-a respectat toate obligațiile.
Pe 5 decembrie 2025, procurorul a lăsat măsura să înceteze. A consemnat el însuși că „urmărirea penală nu mai poate fi influențată” și că „nu se mai impune regimul restrictiv” la care fusese supus inculpatul. Timp de încă aproape șase luni, primarul și-a condus comuna fără nicio restricție și fără nicio problemă.
de la stânga la dreapta: primarul Constantin Matasă și avocații Răzvan Doseanu, Mihaela Cristea și Mihai Ciocoiu
Iunie 2026: aceleași acuzații, regim mai sever
Pe 10 iunie 2026, odată cu trimiterea în judecată, parchetul a cerut arestarea preventivă a primarului. Judecătorul de cameră preliminară a respins arestarea. A constatat că propunerea se întemeia pe motive care „în egală măsură, ar fi fost sustenabile și anterior”, fără să se indice „în concret care ar fi elementul de noutate care a modificat perspectiva acuzării”. A luat totuși controlul judiciar, de această dată cu interdicția de a exercita funcția de primar.
Tribunalul Neamț, care a soluționat contestațiile, a respins la rândul său arestarea. A constatat că acuzațiile din rechizitoriu „nu privesc fapte noi, descoperite ulterior încetării măsurii preventive”, că în cele aproape șase luni de libertate nu s-a evidențiat „încălcarea vreunei obligații procesuale” și că există o „lipsă a unor împrejurări noi care să justifice o agravare a regimului preventiv”.
Ambele instanțe au constatat, deci, că între decembrie 2025 și iunie 2026 nu a apărut nimic nou. Acuzația s-a restrâns între timp: din cele opt fapte inițiale au rămas patru. Totuși, primarul care în 2025 își putea exercita funcția fără niciun risc nu o mai poate exercita în 2026.
Curtea Constituțională a stabilit prin Decizia nr. 22/2017 că o nouă măsură preventivă, luată după încetarea celei anterioare, nu se poate întemeia pe aceleași temeiuri care au fundamentat prima măsură. Este tocmai situația de față.
Ce i se reproșează
Primarul este prezumat nevinovat. Acuzațiile nu au fost judecate, iar apărarea le contestă. Merită însă spus ce nu sunt: nu sunt infracțiuni de violență, nu sunt fapte de corupție în sensul mitei și nu privesc sume uriașe. Parchetul reține foi de parcurs și bonuri de carburant pentru un autoturism al primăriei, folosirea unui șofer al primăriei în interesul unei societăți comerciale și o adeverință privind munca în folosul comunității a unei persoane condamnate. Prejudiciile reținute de parchet însumează aproximativ 21.000 de lei, pentru o perioadă de un an și jumătate. Tribunalul Neamț a reținut el însuși „cuantumul relativ redus al prejudiciilor”. Primarul nu are antecedente penale.
Ceilalți inculpați trimiși în judecată prin același rechizitoriu nu au măsuri preventive, cu excepția unuia, cercetat și pentru fapte proprii, ulterioare, contra înfăptuirii justiției.
Aberația legislativă: cu cât măsura e mai ușoară, cu atât efectul e mai grav
Art. 159 din Codul administrativ prevede că mandatul primarului se suspendă de drept dacă s-a dispus arestarea preventivă sau arestul la domiciliu. Suspendarea durează cât durează măsura. Dacă se dispune ulterior clasarea, renunțarea la urmărirea penală, achitarea sau încetarea procesului penal, primarul își primește drepturile salariale pentru toată perioada.
Pentru controlul judiciar cu interdicția de a exercita funcția, legea nu prevede nimic. Mandatul nu se suspendă. Rămâne aplicabil art. 160 alin. (1) lit. g), care prevede încetarea de drept a mandatului în caz de „imposibilitatea exercitării funcției din cauza unei boli grave, certificate, sau a altor motive temeinice dovedite, care nu permit desfășurarea activității în bune condiții timp de 6 luni, pe parcursul unui an calendaristic”.
Rezultatul este inversarea logicii legii:
– primarul arestat preventiv, timp de un an, își păstrează mandatul și revine în funcție;
– primarul în arest la domiciliu își păstrează mandatul și revine în funcție;
– primarul sub control judiciar, cea mai ușoară măsură preventivă, își poate pierde definitiv mandatul după numai șase luni.
În cazul de la Grumăzești, interdicția a operat între 10 iunie și 24 septembrie 2026. A fost apoi înlăturată de judecătorul de cameră preliminară și a fost reluată de la 5 octombrie 2026, după admiterea contestației parchetului. Dacă se menține, pragul de șase luni se împlinește în jurul datei de 20 decembrie 2026. De la acea dată, mandatul încredințat prin vot de locuitorii comunei poate fi declarat încetat prin ordin al prefectului, fără ca vreo instanță să se fi pronunțat asupra acuzației.
Prezumția de nevinovăție, transformată în sancțiune definitivă
Chiar și condamnarea produce încetarea mandatului numai după ce hotărârea a rămas definitivă. Curtea Constituțională a arătat, prin Decizia nr. 536/2016, că „numai condamnarea definitivă este cea care determină schimbarea situaţiei juridice a persoanei care exercită demnitatea publică”. Prin Decizia nr. 22/2017, Curtea a mai arătat că măsurile preventive asemănătoare trebuie să beneficieze de aceleași garanții.
Aici, efectul unei condamnări definitive este produs de o măsură preventivă, provizorie prin natura ei, luată pe baza unei simple suspiciuni. Mai mult, efectul este ireversibil: un mandat încetat nu se mai recapătă, iar alegerile pentru funcția de primar se organizează în cel mult 90 de zile. Dacă primarul va fi achitat, comuna va fi avut între timp alt primar, iar voința alegătorilor din 2024 va fi fost anulată fără vreo hotărâre de condamnare.
Pentru aceste motive, apărarea a ridicat excepția de neconstituționalitate a art. 160 alin. (1) lit. g) din Codul administrativ, prin raportare la art. 159. Nu cerem un privilegiu pentru un primar. Cerem ca legea să trateze controlul judiciar cel puțin la fel de blând ca arestul: interdicția de a exercita funcția să ducă la suspendarea mandatului pe durata ei, nu la pierderea lui definitivă.
Cine plătește?
Miza nu este doar soarta unui om. Comunitatea care și-a ales primarul în 2024 riscă să îl piardă nu printr-un vot și nu printr-o condamnare, ci prin efectul automat al unei măsuri procesuale provizorii. Votul cetățenilor nu ar trebui să poată fi anulat de o lacună legislativă.
Soluția este simplă și se află deja în Codul administrativ: adăugarea controlului judiciar cu interdicția de a exercita funcția printre cazurile de suspendare de drept a mandatului prevăzute de art. 159. Până atunci, instanțele care dispun sau mențin o asemenea interdicție față de un primar trebuie să știe că nu restrâng doar temporar exercitarea unei funcții, ci pot pune capăt definitiv unui mandat obținut prin vot.
Ce au decis alte instanțe: aceeași măsură, soluții foarte diferite
Cazul de la Grumăzești nu este singular. În ultimii ani, zeci de primari și funcționari publici au fost puși sub control judiciar. O privire asupra soluțiilor arată că interdicția de a exercita funcția nu este o regulă, ci o excepție, pe care multe instanțe au înlăturat-o în câteva zile sau săptămâni. Pentru unii, menținerea ei a însemnat însă pierderea definitivă a mandatului.
Au revenit în funcție după ce instanța a înlăturat interdicția:
– Președintele Consiliului Județean Sălaj, Dinu Iancu-Sălăjanu, cercetat de DNA. În aprilie 2026, Tribunalul Sălaj a înlăturat interdicția după circa o săptămână. Instanța a reținut că, în cazul unei funcții elective, măsura afectează și drepturile electorale ale celor care l-au ales și „trebuie să fie temeinic justificată”.
– Primarul orașului Mioveni, Ion Georgescu. Curtea de Apel Pitești a constatat încetarea interdicției la 23.05.2024, după circa șapte săptămâni, deși cauza fusese deja trimisă în judecată.
– Primarul comunei Livezile (Bistrița-Năsăud), Traian Simionca. Tribunalul Bistrița-Năsăud a menținut controlul judiciar în septembrie 2026, dar fără interdicția de a exercita funcția, iar primarul a revenit la primărie.
– Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță. În februarie 2026, Tribunalul București a revocat controlul judiciar luat de DNA, inclusiv interdicția, la circa o săptămână după ce fusese dispus.
– Primarul municipiului Iași, Mihai Chirica. În februarie 2022, Tribunalul Iași a revocat după șapte zile controlul judiciar cu interdicția de a exercita funcția, reținând că măsura nu era necesară.
– Primarul municipiului Baia Mare. În mai 2017, Curtea de Apel Cluj a înlăturat interdicția, iar primarul a revenit în funcție în aceeași zi.
– Vicepreședintele unui consiliu județean din dosarele DNA Târgu Mureș. În 2026, Curtea de Apel Brașov a revocat controlul judiciar, cu tot cu interdicția, după mai bine de un an.
– Subprefectul județului Olt (decembrie 2025), conducerea ANPC (Curtea de Apel București, septembrie 2025), primarul comunei Drăguțești din Gorj (iulie 2026) și primarul orașului Mărășești (Tribunalul Vrancea, 2022 și 2023). Toți și-au reluat funcțiile la scurt timp după ce instanța a înlăturat interdicția sau a revocat măsura.
Nu au primit deloc interdicția de a-și exercita funcția:
– Primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu, se află sub control judiciar dispus de DNA în iunie 2026, fără interdicția de a-și exercita funcția. Măsura a fost menținută de Tribunalul București în octombrie 2026.
– Primarul municipiului Târgu Mureș, Soós Zoltán. În decembrie 2024, Tribunalul Mureș a respins arestarea preventivă cerută de DNA și a dispus controlul judiciar fără interdicția de a exercita funcția.
– Primarul comunei Tismana (Gorj). În iunie 2026 a primit control judiciar fără interdicție, cu obligația de a nu lua legătura cu martorii.
– Primarul municipiului Iași, într-un al doilea dosar, din 2022. I s-a interzis doar să semneze acte de urbanism, nu și exercitarea funcției.
Și-au pierdut mandatul:
– Primarul municipiului Mangalia, Cristian Radu, trimis în judecată în decembrie 2025 de DNA Constanța pentru luare de mită și spălare de bani. Potrivit acuzării, ar fi primit în perioada 2020–2025 sume de aproximativ 645.000 de euro, în legătură cu autorizații de construire și certificate de urbanism. A fost arestat preventiv în august 2025, apoi a trecut prin alte măsuri privative de libertate și, din martie 2026, prin controlul judiciar cu interdicția de a-și exercita activitatea. Ulterior, prefectul județului Constanța a constatat, prin ordinul din 06.07.2026, încetarea de drept a mandatului, pe temeiul art. 160 alin. (1) lit. g) din Codul administrativ. Cele șase luni au fost socotite de la 1 ianuarie 2026 și au inclus și perioada în care mandatul fusese doar suspendat. Acțiunea împotriva ordinului a fost respinsă. Procesul penal nu s-a încheiat.
– Primarul comunei Zănești (Neamț), Ioan Filip, cercetat de DNA Bacău pentru luare de mită în formă continuată și abuz în serviciu. A fost arestat preventiv din noiembrie 2025 până în februarie 2026, apoi plasat sub control judiciar cu interdicția de a exercita funcția și a rămas fără mandat.
Practica arată, așadar, că aceeași măsură procesuală produce efecte foarte diferite asupra mandatelor. În unele cauze, controlul judiciar a fost dispus fără interdicția de a exercita funcția. În altele, interdicția a fost înlăturată de instanță după câteva zile sau săptămâni. În altele, ea a fost menținută suficient de mult pentru ca mandatul să înceteze de drept. Consecința asupra mandatului nu depinde de soluția finală din procesul penal, ci de durata interdicției: după șase luni într-un an calendaristic, Codul administrativ nu mai permite revenirea în funcție.
În cazul primarului din Grumăzești, interdicția operează din nou din 5 octombrie 2026, iar pragul de șase luni se împlinește în jurul datei de 20 decembrie 2026. Acuzațiile privesc fapte fără violență, cu un prejudiciu total reținut de aproximativ 21.000 de lei. Primarul nu a fost arestat preventiv și a exercitat funcția aproape un an sub primul control judiciar, fără interdicție. Constituționalitatea textului care produce încetarea mandatului este deja contestată la Curtea Constituțională, în dosarul nr. 5156D/2025. Până la o decizie a Curții, durata interdicției rămâne elementul care decide dacă un primar ales își va putea relua sau nu mandatul.
