Am citit articolul semnat de doamna Cristina Mircea și publicat de Atitudinea de Neamț. Din păcate, acesta nu reprezintă un act de presă, ci un amestec de insinuări, speculații și afirmații false, construit cu scopul evident de a-mi afecta imaginea publică.
În primul rând, doamna Cristina Mircea afirmă că mi-ar fi transmis întrebări și că nu aș fi răspuns. Este o afirmație falsă. Nu am fost contactat nici de doamna Mircea și nici de publicația pe care o reprezintă. Este greu să răspunzi unor întrebări care nu ți-au fost adresate niciodată.
În al doilea rând, articolul încearcă să inducă ideea că simpla mea prezență la aceeași masă cu anumite persoane ar reprezenta ceva suspect. Este o abordare profund nedemocratică și periculoasă. În România, oamenii sunt judecați de instanțe, nu de jurnaliști care încearcă să construiască vinovății prin fotografii și asocieri forțate.
Orice cetățean beneficiază de prezumția de nevinovăție. Acest principiu fundamental pare să fie ignorat complet atunci când obiectivul nu mai este informarea publicului, ci compromiterea unei persoane incomode.
Mai grav, articolul conține afirmații false referitoare la presupuse cercetări și anchete pentru consum sau trafic de droguri în cazul unor persoane menționate. Dacă aceste acuzații sunt neadevărate, atunci cei vizați au tot dreptul să solicite în instanță repararea prejudiciului de imagine produs prin asemenea afirmații.
Observ cu interes că aceeași publicație manifestă un interes obsesiv pentru persoana mea și pentru activitatea mea parlamentară, în timp ce problemele reale ale județului sunt adesea trecute în plan secund. Faptul că am ridicat întrebări incomode și am cerut transparență în chestiuni de interes public pare să fi deranjat anumite cercuri.
Nu mă vor intimida nici articolele de comandă, nici campaniile de denigrare și nici tentativele de compromitere prin asociere. Dimpotrivă. Cu cât atacurile devin mai agresive, cu atât devine mai evident că întrebările pe care le pun și demersurile pe care le fac ating interese care nu doresc să fie expuse public.
Îi transmit doamnei Cristina Mircea că rolul presei este să verifice informațiile și să prezinte faptele, nu să construiască narațiuni menite să execute public persoane pe baza unor presupuneri și insinuări.
Voi continua să îmi exercit mandatul cu aceeași determinare și să pun întrebările pe care mulți le evită. Nu mă sperie atacurile, nu mă sperie etichetele și nu mă sperie campaniile de presă ostile.
Adevărul nu poate fi înlocuit cu insinuarea, iar interesul public nu poate fi redus la bârfe și fotografii interpretate convenabil.
Deputat,
Ciprian Ciubuc
În dreptul la replică, deputatul Ciprian Ciubuc afirmă că nu a fost contactat și că nu i-au fost adresate întrebări înainte de publicarea articolului.
La data de 9 iunie 2026, pe adresa de comunicare utilizată de deputat a fost transmisă o solicitare oficială de punct de vedere, însoțită de fotografia la care se face referire în articol și de o serie de întrebări concrete privind întâlnirea surprinsă în imagine și declarațiile publice formulate ulterior. Captura mesajului:
Solicitarea a fost transmisă, iar afirmația potrivit căreia nu a fost contactat nu corespunde realității.
De asemenea, dreptul la replică dedică spații ample unor presupuse „articole de comandă”, „campanii de denigrare” și „interese deranjate”, fără a prezenta nicio dovadă în sprijinul acestor afirmații. În schimb, lipsesc răspunsurile la întrebările care au generat interesul public: care a fost scopul întâlnirii, ce s-a discutat în cadrul acesteia și dacă există vreo legătură între acea întâlnire și declarațiile formulate ulterior cu privire la cazul Verdeș.
În mod paradoxal, un politician care solicită constant transparență din partea instituțiilor publice refuză să ofere explicații cu privire la propriile acțiuni și preferă să răspundă întrebărilor legitime ale presei prin acuzații generale și neverificabile.
Post Views: 50
