S-a deschis Casa Hogaș, a prins viață salonul în care cărturarul își primea musafirii, cu șerbet și apă rece, și s-au auzit – din nou – poveștile spuse atât de frumos de către muzeograful Roxana Diaconu: ”Au existat mai multe locuințe pe acest teren, una dintre ele a fost distrusă în primul bombardament care a avut loc în Piatra-Neamț, în primul război mondial. În această casă s-au născut mulți copii, în care s-a investit. Toți erau poligloți, știau să cânte cel puțin la două instrumente, știau să deseneze foarte bine și erau lăsați liberi să se joace. Ceea ce n-am putut noi reconstitui este curtea care avea o iarbă înaltă în care copiii se puteau ascunde, domnul Hogaș interzicea complet cosirea ierbii, și din loc în loc erau vase cu apă în care copiii se puteau juca”.
Astăzi, 17 aprilie, în curtea casei Hogaș s-au auzit iarăși glasuri de copii. E adevărat, ceva mai mari – elevi de liceu, veniți să vadă nu doar muzeul, ci și filmul ”Tataia” produs la Colegiul Petru Rareș, cu elevi din școală și cu actorul Andrei Merchea, în rolul principal.
”O experiență transformatoare. Nu este un film de reconstituire istorică, ci o creație liberă: viața lui Calistrat Hogaș exact așa cum a fost. Este un film dedicat publicului tânăr”, a spus Iustina Iordăchescu, reprezentanta elevilor din CNPR.
Redeschiderea muzeului după amplul proiect de restaurare a fost un eveniment cu mulți invitați și cu mare bucurie. Directorul Complexului Muzeal Național Neamț le-a mulțumit și oamenilor care au muncit efectiv la reabilitarea imobilului, dar și colegilor săi care s-au ocupat cu redeschiderea expoziției permanente: ”Au primenit toate veșmintele, au desprăfuit toate cărțile, au scos din depozit tezaurul de mai mult de 300 de bunuri de patrimoniu cultural pe care le veți vedea în sălile de expoziție, și au lucrat, clipă de clipă pentru a reda publicului o bijuterie. Acest muzeu este un exemplu de bune practici în ceea ce înseamnă reabilitarea unui monument istoric”.
Vasile Asandei, directorul Agenției pentru Dezvoltare Regională Nord-Est, a profitat de ocazie pentru a face câteva precizări de bun simț: ”Acest muzeu a fost refăcut cu o finanțare europeană de 600.000 de euro, nuanța este următoarea: suntem încântați să constatăm că Europa este casa noastră comună, că Uniunea Europeană este patria noastră mare împreună cu care ne dezvoltăm, ne onorăm trecutul și ne pregătim viitorul. Spun lucrurile astea pentru că, din păcate, în prezent există prea mulți oameni care cred că UE este o problemă și nu o soluție pentru noi. Acest muzeu este parte dintr-un efort financiar de 200 de milioane de euro prin care am refăcut numeroase obiective istorice, muzee, mănăstiri și alte monumente din regiunea nord-est”.
Prof. Grigoruță Oniciuc s-a referit la perioada în care Calistrat Hogaș a fost director al școlii abia înființate în Piatra-Neamț: ”După 155 de ani, ne aducem aminte de un om care a marcat puternic viața comunității în care a locuit. Ne stau mărturie numeroasele școli care poartă numele de Calistrat Hogaș, în toată Țara Românească. Ne stau mărturie rezultatele pe care le obținem noi în școala noastră de-a lungul timpului, de la momentul în care a fost numit director pentru că a pus bazele unui învățământ sănătos, unui învățământ de calitate pe care noi încercăm să-l promovăm și să-l ținem la standarde cât se poate de înalte”.
Și apropo de banii europeni investiți în restaurarea monumentelor istorice, directorul Colegiului Național Petru Rareș a menționat că ar fi nevoie de o reabilitare a clădirii școlii (unde există locuința în care a stat o vreme fostul director Calistrat Hogaș).
Așadar, redeschiderea Muzeului Memorial a fost nu doar bucurie, ci și speranța că în primul rând pietrenii care trec poate, zi de zi, pe lângă această comoară, vor fi curioși să o descopere. Dr. Dorin Ciprian Nicola, directorul Complexului Muzeal Național Neamț a anunțat că în anul 2021, Casa Hogaș a avut doar 812 vizitatori…Acum, odată cu restaurarea, se pot pune bazele unei strategii care să atragă oamenii spre universul scriitorului ”singurătății munților”. Iar la nivelul factorilor decizionali există preocupare pentru moștenirea culturală:
Ca orice lucrare, care se vrea roditoare, deschiderea muzeului s-a făcut cu binecuvântare, cu rugăciune și cu sfințire. Iar părintele protopop, în scurta lui cuvântare, și-a permis să fie un pic subiectiv: ”Eu cred că astăzi, de undeva de sus, Calistrat Hogaș se bucură. Se bucură pentru lucrarea făcută, se bucură pentru rugăciunea pe care noi am săvârșit-o”.
Cristina Mircea
