După publicarea apelului unui cetățean din comuna Ceahlău care sesiza condițiile în care sunt ținute aproape 200 (el a spus inițial 160) de vaci și viței pe malul Lacului Bicaz, în comuna Ceahlău, au urmat controalele, concluziile din seria ”totul bine și frumos” și, inevitabil, comentariile. Unii care nu fac diferența între animalul sălbatic (care se adăpostește singur) și cel domestic (care trebuie adăpostit) s-au crezut amuzanți (”să cumpărăm pături să învelim ciutele, că și ele stau la minus 16 grade”), dar alții un scris lucruri de-a dreptul triste.
Iată un exemplu: ”Acest așa zis fermier nu poate să-și bată joc la nesfârșit de aceste animale! De ani de zile este în conflict cu sătenii care au pășuni în acea zonă, distruge grădinile și fânăriile oamenilor cu o sfidare de neimaginat. Iarna, aceste animale sunt pradă gerurilor, iar toamna în capcana mlaștinilor de lângă lac, unde se afundă și rag nopți întregi. Nu poți chinui aceste vietăți doar pentru subvenția APIA. Poliția animalelor trebuie să ia măsuri!”.
Ce-au făcut Poliția Animalelor și Biroul Protecția Animalelor (din cadrul CJ Neamț) aflăm dintr-un comunicat al Consiliului Județean: ”În urma apariției articolului în ziarul Atitudinea de Neamț CJ s-a autosesizat și reprezentanți ai Biroului Protecția Animalelor au efectuat o vizită în teren, luni dimineață. La fața locului cei de la protecția animalelor împreună cu poliția animalelor, au constatat ca animalele nu se află în pericol, au asigurată mâncare, apă și așternut. Proprietarul declarând că doar ziua stau afară, iar noaptea în adăpostul fotografiat”.
Articolul a fost publicat duminică seara (23 februarie) la ora 19,04. Înainte de ora 20, văcarii fermierului au mânat vacile la pășunea de pe Tăpșan, astfel că polițiștii care s-au dus la Pârâul Mare, în aceeași seară, n-au mai găsit niciun animal pe malul lacului.
Luni dimineață, o echipă complexă de control, după cum se poate observa din imagini a ajuns la fața locului, n-a insistat să ”cerceteze” urmele spre ”saivan” (un ochi avizat ar fi observat imediat că sunt urme doar de ”dus”, nu și de ”întors” spre lac, și toate sunt proaspete) și a constatat că animalele ”nu se află în pericol”. Dacă ar fi făcut controlul seara, la minus 16 grade, sigur n-ar fi ajuns la aceeași concluzie. Și dacă s-ar fi întrebat cum reușesc 2 (doi) văcari (”voinici” de altfel – e mai multă viață la secția ATI decât în ei) să hrănească, să mulgă și să facă curat la 200 de vite – ar fi avut încă un indiciu că ceva nu e în regulă. Dar n-au fost curioși și s-au mulțumit cu explicațiile fanteziste ale fermierului, care s-a dat victima unor localnici care-și doresc neapărat pășunea.
”Am avut control astăzi de la poliția animalelor, protecția animalelor și DSV… Din ce au costat 8 persoane venite la control rezulta animale foarte bine îngrijite și hrănite și adăpost pe măsură”, a spus triumfător crescătorul de animale.
Nu e clar dacă a fost și un reprezentant al DSV în echipa de control, dar medicul veterinar Florin Ailenei, care știe exact cum arată șopronul unde și-a dus Gheorghiță Florea vitele, a declarat: ”Există norme clare privind bunăstarea animalelor, și nu sunt opționale! Știu de anul trecut ce condiții sunt acolo, ăla nu se poate numi adăpost, mai ales în perioada de iarnă. E aceeași temperatură și afară și în interior. Eu i-am explicat fermierului că animalul are nevoie de confort din punct de vedere termic, confort din punct de vedere al adăpării, al furajării, nu e corect nici cum procedează el, spune că le duce la lac doar la adăpat, trece prin fondul forestier, e bătaie de joc. Pe Tăpșan, destinația este de pășune, asta înseamnă că terenul respectiv trebuie să aibă o perioadă de repaus, în care să se refacă toată flora. Pășunatul începe cel mai devreme din luna aprilie, nu din februarie. El deține animale doar pentru a primi subvenția pe terenuri și subvenția pe cap de animal. Am avut probleme cu el din vară, cu animalele abandonate acolo și atacate de urs, fără pază, fără nimic. Și cerea despăgubiri, dar el n-a făcut niciun demers de protecție, iar partea de construcție pe care o are el acolo e ilegală. Nu are nimic de la primărie, doar concesiunea pe teren atât. Un adăpost are zonă de furajare, zonă de odihnă curată, zonă pentru muls, acolo e un spațiu acoperit, împrejmuit cu niște scânduri și el zice că e adăpost”.
Iar o dovadă în plus că sătenii au dreptate și vitele au stat pe malul lacului sau pe coasta dealului sub cerul liber, este o fotografie făcută de Raul Papalicef, președintele Asociației de vânătoare ”Lupul cenușiu”: ”Am o fotografie făcută cu cameră cu termoviziune, în luna noiembrie, când erau temperaturi negative, cu vacile care dorm afară, pe deal. Anul trecut Lupul cenușiu i-a dat două amenzi acestui crescător de animale, pentru pășunat în afara perioadei. Adăposturile sunt amenajate pe terenul de pășunat, iar legea spune că nu poți avea acces pe pășune 365 de zile pe an. Eu plătesc o redevență la primărie pentru acele terenuri, nu poți să ții stânele iarna pe ele. Nici nu are acord de la noi ca să treacă prin fondul cinegetic, să ducă vitele la apă. Ce are el acolo e un adăpost de vară, iarna ar trebui să-și țină vitele pe proprietatea lui, în saivane, nu în pădure!”.
Indubitabil, Gheorghiță Florea s-a născut într-o zodie norocoasă! La fel cum a căzut în picioare precum pisica la acest control – absolut superficial – a căzut și în fața instanței de la Judecătoria Bicaz. A obținut anularea uneia dintre amenzile aplicate de reprezentanții Asociației ”Lupul cenușiu”, pentru că nu s-a putut dovedi că vacile îi aparțineau. Se impune mențiunea că dragostea fermierului pentru animale este mai mare decât numărul de bovine pe care le deține, așa că ”ține” peste vară și vacile unor săteni. Pe unele le-au mai rupt urșii, din exces de grijă și adăpost. Ghinion!
A doua amendă probabil va avea aceeași soartă – procesul este încă pe rol. Dar dacă nu s-a putut dovedi că vacile sunt ale lui, se cheamă că n-au fost probe temeinice. Interesant este că și o amendă aplicată de ITM, pentru muncă la negru, a fost îmblânzită total, deși e cert că văcarii lucrau pentru el: ”Înlocuieşte cu „avertisment” sancţiunea amenzii în cuantum de 40.000 de lei aplicată prin procesului verbal de contravenţie seria NT nr. 0026596/18.11.2020, încheiat de intimatul INSPECTORATUL TERITORIAL DE MUNCĂ NEAMŢ, pentru contravenţia prevăzută de art. 260 alin. 1 lit. e) din Legea nr. 53/2003, pentru fapta săvârşită în legătură cu numiţii Arsinte Vlăduț și Ţurcanu Carabulea Gheorghe şi exonerează petentul de la plata acesteia. Atrage atenţia petentului asupra pericolului social al faptei săvârşite şi obligaţiei de a respecta pe viitor dispoziţiile legale”.
Din februarie 2022, de când s-a încheiat procesul cu decizia definitivă a Tribunalului Neamț, este evident că Gheorghiță Florea a înțeles pe deplin partea cu obligația de a respecta dispozițiile legale! Nu degeaba a fost ”iertat”. Nu doar că ține vacile strict pentru subvenții (nici nu le mulge în această perioadă și, implicit, nu-l interesează calitatea laptelui), dar îi ajută și pe alții. Așa a scris cu mâna lui:
Vorba unui localnic, proprietar de animale de companie, deci fără interes în obținerea pășunilor (pisicile lui nu sunt vegetariene): ”De ani de zile funcționează în comună o schemă de îmbogățire cu subvenții APIA, fără ca beneficiarii să producă ceva, fără să îngrijească pășunile, și nimeni nu vede!”.
Cristina Mircea
Niște xxx! Fără rușine de oameni și fără frică de Dumnezeu.
Legea e doar pentru unii, regulile sunt făcute doar pentru a fi încălcate.
Soarta animalelor chinuite s-o aibă!
Aceiași situație este și la Buba unde își tine oile . Are “ angajați “ trei nenorociți slabi la minte pe care ii tine in condiții greu de imaginat fără nici o condiție de igiena in frig și mizerie . Ii plătește cu câteva sute de lei . Le plângi de milă . Vara își aduce vacile și intra abuziv pe terenurile oamenilor . Oamenilor le este frica să reclame . Se cunosc destule cazuri in care s-a invoit la pășunat cu brânză cum e datina pământului și toamna le-a râs bieților batrani in nas.
xxx sunt cei ca dumneavoastră nu niște oameni care nu au cu trăi ,că nu au casă și masă