2019
Originile Europei. Civilizații preistorice între Carpați și Dunărea de Jos
În anul 2019 România a fost invitată de onoare a celei de-a 25-a ediții a prestigiosului Festival Internațional de Artă EUROPALIA, manifestare bienală ce a luat naștere în urmă cu 50 de ani. Astfel, timp de patru luni, în perioada 02.10.2019 – 02.02.2020 au fost organizate în Belgia mai multe evenimente cultural-artistice prin intermediul cărora a fost promovat patrimoniul cultural românesc.
Una dintre aceste manifestări a fost reprezentată de expoziția temporară intitulată Originile Europei. Civilizații preistorice între Carpați și Dunărea de Jos, găzduită în mod excepțional de către Muzeul Le Grand Curtius Liège.
În cadrul expoziției au fost prezentate câteva sute de artefacte de prestigiu (vase, machete de sanctuare, statuete antropomorfe, figurine zoomorfe, obiecte de podoabă și cult, unelte și arme) datând din preistoria și protoistoria României (neo-eneolitic, epoca bronzului și prima epocă a fierului), provenite de la 30 de unități muzeale din țară.
Între instituțiile participante s-a numărat, în mod firesc, și Complexul Muzeal Județean Neamț, care a contribuit la eveniment cu câteva dintre piesele de patrimoniu ce îmbogățesc colecțiile Muzeului de Artă Eneolitică Cucuteni, Muzeului de Istorie și Arheologie, ambele din Piatra-Neamț, și Muzeului de Istorie din Roman. Capodopere ale artei cucuteniene precum vasul cu suport și colonete de la Izvoare, „Hora de la Frumușica”, vasul-coroană de la Poduri, vasul-binoclu de la Ghelăiești, „Soborul Zeițelor” de la Poduri, complexul de cult de la Ghelăiești, macheta de sanctuar de la Poduri, tezaurul de obiecte de podoabă de la Brad și pumnalul de argint de la Poduri, dar și sabia de bronz de la Piatra Șoimului ori vasele din tezaurul de aur de la Rădeni au putut fi admirate timp de aproximativ șase luni de specialiști și publicul vizitator din întreaga lume.
Muzeul Le Grand Curtius Liège, 8 noiembrie 2019-26 aprilie 2020
Responsabil: dr. Constantin Preoteasa, Florin Macoveiu
2021
Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice și romane
Muzeul Național de Istorie a României a organizat „cea mai importantă expoziție românească de arheologie prezentată vreodată peste hotare” – „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice și romane”. Expoziția-eveniment a fost deschisă în perioada 1 octombrie 2021 – 27 februarie 2022, la Muzeul Național de Arheologie din Madrid.
Proiectul expozițional s-a înscris în seria evenimentelor organizate cu ocazia aniversării, în 2021, a 140 de ani de la stabilirea relațiilor diplomatice între România și Spania, în cadrul Programului de diplomație publică și culturală desfășurat de Ministerul Afacerilor Externe prin intermediul Ambasadei României în Spania.
Expoziției „Tezaure arheologice din România. Rădăcini dacice și romane” i-a fost acordat Înaltul Patronaj al Majestății Sale Regele Felipe al VI-lea al Spaniei și al Președintelui României, Excelența Sa Domnul Klaus Iohannis.
Piesele prezentate în această expoziție (peste 800 de artefacte de o valoare excepțională) au provenit atât din colecțiile Muzeului Național de Istorie a României, cât și din cele ale unor muzee din țară.
Din patrimoniul Complexului Muzeal Național Neamț au fost alese artefacte din areale de locuire diferite și care acoperă un interval cronologic extins, din secolele II-III p.Chr (cultura dacilor liberi) și până în veacurile VI-VII p.Chr. (cultura Costișa-Botoșana-Hansca). În linii generale semnalăm ceramică, dacică și de import, unelte, un tezaur cu vase din argint (Rădeni), accesorii vestimentare și de podoabă și obiecte religioase descoperite în așezări și necropole, majoritatea pe teritoriul județului Neamț.
Piesele selectate reprezintă o gamă variată, care reflectă diverse ocupații pentru comunitățile dacice de pe terasele râurilor Moldova, Siret (siturile de la Moldoveni-Dealul Gabăra, Săbăoani-La Islaz, Homiceni-La Bendeasca), Bistrița și Cuejdi (așezările de la Piatra-Neamț în punctele Lutărie și Dărmănești, Cândești-Dealul Varnițelor). Ceramica include atât recipiente de tradiție dacică, modelate la roată (cană, vas cu două torți, amforetă din așezările de la Piatra-Neamț și Homiceni), cât și un vas de import (kantharos din așezarea de la Cândești). Cea mai frecventă activitate cotidiană a epocii antice, agricultura, este semnalată prin câteva unelte sugestive, precum brăzdarul de plug și coasa din depozitul de la Mastacăn-La Mijloace (comuna Dragomirești). Accesoriile vestimentare și de podoabă includ o fibulă, un pandantiv și două brățări. Interesant de semnalat este faptul că majoritatea au fost descoperite în necropolele „dacilor liberi” de la Moldoveni și Săbăoani, un „mesaj” al „vieții funerare” din secolele II-III p.Chr.
Cursul ascendent al epocii antice aduce în prim planul pieselor colecției nemțene un pandantiv de aur, de tip lunulă, din necropola culturii Tumulilor Carpatici de la Nemțișor-Gura Secului (comuna Vânători-Neamț). Obiectul, o raritate în arealul culturii menționate, se datează în secolul al IV-lea p.Chr. Din aceeași cultură materială face parte și amforeta descoperită în necropola de la Nemțișor-Braniște.
Itinerariul pieselor colecției nemțene se încheie cu un lot de obiecte din secolele VI-VII p. Chr. descoperite în așezări reprezentative pentru cultura Costița-Botoșana-Hansca: o cruciuliță și o linguriță pentru euharistie din așezarea de la Davideni, comuna Țibucani-La Izvoare-Spiești, dar și un vas de provizii din așezarea de la Faraoani-La Cărămidărie (jud. Bacău).
Pe lângă artefactele semnalate, colecția a inclus și un tezaur cu vase dacice din argint (TEZAURUL de la Muncelul de Sus), descoperit întâmplător în anul 1972 la Muncelul de Sus-După sat / Țărăncuțe (comuna Mogoșești-Siret, jud. Iași). Cele șase recipiente (patru cupe, o caserolă și un bol, păstrat fragmentar) din componența tezaurului sunt de epocă romană, fiind datate în secolele II-III p. Chr. Acestea au fost produse în diverse centre ale Imperiului Roman. Formele, motivele ornamentale gravate (printre care cele geometrice, animaliere și antropomorfe), scenele bahice și mitologice de vânătoare, indică un serviciu de vin, probabil dăruit unui șef militar al dacilor liberi. Un tezaur de o eleganță și importanță aparte pentru arealul culturii dacilor liberi, o dovadă a relațiilor interculturale dintre reprezentanții Imperiului și cei din Barbaricum.
Cu siguranță, alături de artefacte reprezentative ale culturii dacice din patrimoniul muzeelor participante și piesele colecției Complexului Muzeal Național Neamț au adus expoziției un plus informațional și cultural deosebit în ansamblul cunoașterii relațiilor civilizației dacice cu lumea romană.
Comitet de organizare CMNN: dr. George-Dan Hânceanu, Lucian Uță, Florin Macoveiu
2022
Ritual and Memory: The Ancient Balkans and Beyond
Această expoziție a fost parte a proiectului expozițional internațional „The First Kings of Europe”. Expoziția „Ritual and Memory: The Ancient Balkans and Beyond” a fost deschisă în perioada 21 septembrie 2022 – 19 februarie 2023.
Proiectul cultural internațional „The First Kings of Europe”, organizat în trei orașe importante – din SUA (New York, Chicago) și Canada (Gatineau), a reprezentat un demers cu totul aparte, de anvergură extraordinară, inițiat de Field Museum (Chicago, SUA) în colaborare cu alte peste 20 de muzee din zona Europei de Sud-Est și Centrale. Această expoziție internațională, prezentată în premieră în muzee nord-americane, a reunit peste 750 de bunuri culturale de primă importanță din colecțiile unor instituții muzeale din Albania, Bosnia-Herțegovina, Bulgaria, Croația, Kosovo, Macedonia de Nord, Muntenegru, România, Serbia, Slovenia și Ungaria.
Pentru România, coordonatorul proiectului expozițional a fost Muzeul Național de Istorie a României, care a colaborat în acest sens cu alte cinci instituții muzeale: Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (Cluj-Napoca), Complexul Muzeal Național Neamț (Piatra-Neamț), Muzeul Civilizației Gumelnița (Oltenița), Muzeul Olteniei (Craiova) și Muzeul Județean Buzău. În cadrul expoziției „Ritual and Memory: The Ancient Balkans and Beyond” a fost prezentată, împreună cu alte exponate de excepție din alte colecții muzeale din țările amintite, o selecție de 60 de artefacte pre- și protoistorice – datând din perioada neoliticului, a epocii bronzului și până în a doua epocă a fierului – provenite din colecțiile muzeelor românești amintite mai sus.
Beneficiind de împrumuturi temporare ale unor bunuri culturale din patrimoniul unor state europene, expoziția „Ritual and Memory: The Ancient Balkans and Beyond” a oferit o oportunitate deosebită pentru specialiștii și publicul nord-american de a descoperi artefacte arheologice pre- și protoistorice din regiunea cuprinsă între Munții Carpați și Munții Balcani. Deși multe muzee americane dețin în colecțiile lor obiecte de patrimoniu aparținând civilizațiilor anticilor greci, romani, egipteni și ale celor din Orientul Apropiat sau cel Îndepărtat, precum și din alte culturi de pe alte continente, artefactele pre- și protoistorice din sud-estul Europei sunt aproape necunoscute și rareori expuse în acest mediu cultural. Artefactele prezentate în expoziție sunt mărturii excepționale ale unora din primele comunități agricole stabilite în Europa și mai apoi ale diverselor populații din perioada epocii metalelor care au trăit în arealul geografic amintit, dezvăluind importante realizări artistice și tehnologice ale acestora, precum și credințe spirituale și practici rituale ale acestor civilizații din timpuri îndepărate. Institute for the Study of the Ancient World (Institutul pentru Studierea Lumii Antice) invită vizitatorii acestei expoziții să descopere credințele, practicile rituale și organizarea comunității în aceste civilizații ale Europei de Sud-Est de dinaintea apariției primelor izvoare scrise și să exploreze o viziune mult mai amplă asupra contactelor semnificative și legăturilor civilizațiilor pre- și protoistorice ale acestui spațiu dinamic. Tematica expoziției subliniază tocmai o cunoaștere mai nuanțată și profundă, prin noi interpretări asupra acestor civilizații, dincolo de ceea ce poate fi înțeles despre acestea numai din ecourile narațiunilor convenționale ale antichității asupra acestor realități și integrând rezultatele recente ale cercetărilor arheologice și ale studiilor pluridisciplinare asociate acestora.
Expoziția „Ritual and Memory: The Ancient Balkans and Beyond” și proiectul internațional „The First Kings of Europe” din care aceasta face parte a marcat un moment aparte de cooperare culturală între Statele Unite ale Americii, Canada și Europa de Sud-Est, într-un timp contemporan al unor oportunități fără precedent de a explora noi perspective asupra începuturilor istoriei în această parte a lumii.
Patrimoniul cultural mobil al Complexului Muzeal Național Neamț a fost reprezentat de un vas din Tezaurul de la Rădeni, Tezaurul de la Brad și „Soborul Zeițelor” de la Poduri.
2023
First Kings of Europe
Expoziția internațională a reunit o serie de descoperiri arheologice de primă importanță din România precum: „Soborul zeițelor” de la Poduri (CMNN), tezaurul de la Moigrad (selectiv), tezaurul de la Brad (CMNN), depozitul de obiecte din bronz de la Apa, tezaurul de la Sarasău, tezaurul de la Perșinari (selectiv), tezaurul de la Hinova (selectiv), depozitul de obiecte din bronz și fier de la Tărtăria (selectiv), inventarele mormintelor princiare getice de la Agighiol și Peretu (selectiv).
Tematica expoziției a explorat modul în care societățile agrare preistorice au evoluat către cele mai vechi regate tribale din Europa. Cele peste 700 de obiecte culturale din expoziție datează din neolitic, epoca cuprului, epoca bronzului și epoca fierului. Cele mai semnificative artefacte prezentate se referă la unele dintre cele mai vechi inventare funerare de aur, seturi de podoabe din aur din depuneri cu caracter votiv, un coif getic din argint aurit și coroana de aur a unui principe trac, alături de alte capodopere ale artizanilor preistorici, precum armuri, arme, podoabe și unelte, dar și obiecte din ceramică și piatră. Expoziția este structurată în 4 mari secțiuni: (1) Un teritoriu dinaintea regilor: perioada neolitică; (2) Prima epocă aurită: epoca cuprului; (3) Noi rute ale puterii: epoca bronzului și (4) Nașterea regalității: epoca fierului. Parcursul expozițional este dezvoltat printr-o scenografie aparte, care îmbină etalarea obiectelor cu elemente grafice, video și audio.
Expoziția a fost însoțită de un catalog amplu ilustrat, editat de Field Museum of Natural History (Chicago) și publicat de UCLA Cotsen Institute of Archaeology Press. (https://www.mnir.ro/muzeul-national-de-istorie-a-romaniei-participa-la-expozitia-internationala-first-kings-of-europe-ce-se-va-deschide-la-field-museum-of-natural-history-din-chicago-sua/)
Dacia. L’ultima frontiera della romanità
Evenimentul a marcat o dublă aniversare pentru relația bilaterală româno-italiană: 15 ani de la semnarea parteneriatului strategic consolidat între România și Italia și 150 de ani de la înființarea primei agenții diplomatice a României în Italia.
Proiectul expozițional, conceput și coordonat de Muzeul Național de Istorie a României, sub egida Ministerului Culturii din România, a fost realizat în parteneriat cu Ambasada României în Italia, Ministerul Afacerilor Externe din România, Ministerul Culturii din Italia, Institutul Cultural Român prin Accademia di Romania, beneficiind de sprijin din partea Ministerului Apărării Naționale din România.
Expoziția a prezentat circa 1000 de artefacte din colecțiile a 47 de muzee, fiind cel mai mare și valoros proiect expozițional din ultimii 25 de ani dedicat civilizației geților și dacilor, celei romane precum și civilizațiilor primilor migratori în spațiul de la nord de Dunăre, în perioada cuprinsă între sec. VII a.Chr. și sfârșitul sec. VII p.Chr. Versiuni ale expoziției au mai fost prezentate la Madrid (în 2021) și la București (în 2022), având foarte mare succes la public. (Muzeul Național de Istorie a României | Bucharest)
Patrimoniul Complexului Muzeal Național a fost reprezentat de bunurilor culturale expuse la Madrid, în perioada octombrie 2021-februarie 2022 la Muzeul Național de Arheologie Madrid.
2024-2025
- First Royals of Europe/ Premiers royaumes d’Europe
Expoziţia internaţională a fost deschisă la Canadian Museum of History din Gatineau (Canada), în perioada 4 aprilie 2024 – 19 ianuarie 2025 şi a înregistrat un număr de 124.501 vizitatori. Expoziţia, parte a amplului proiect cultural internaţional – „First Kings of Europe” – , a fost prezentată anterior asșa cum am arătat mai sus la Institute for the Study of the Ancient World din New York (sub titlul Ritual and Memory: The Ancient Balkans and Beyond, 21 septembrie 2022 – 19 februarie 2023) şi la Field Museum of Natural History din Chicago (sub titlul First Kings of Europe, 31 martie 2023 – 28 ianuarie 2024).
- Dacia! Rijk van goud en zilver/Dacia! Regatul aurului și argintului
Muzeul Național de Istorie a României (București, România) în colaboare cu Drents Museum (Assen, Olanda)
Proiectul expozițional a fost realizat în parteneriat cu Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei – Cluj-Napoca, Muzeul Județean Buzău, Muzeul Național Secuiesc – Sfântu Gheorghe, Muzeul Județean „Ștefan cel Mare” – Vaslui, Muzeul Județean de Istorie Brașov, Muzeul Civilizației Gumelnița – Oltenița, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu” – Bacău, Complexul Național Muzeal Neamț, Muzeul Municipiului București – Muzeul George Severeanu, Muzeul Țării Crișurilor Oradea, Muzeul Național al Unirii – Alba Iulia, Muzeul Județean Mureș, Muzeul Național al Bucovinei, Complexul Muzeal Bistrița Năsăud, Muzeul Județean Ialomița, Muzeul Național al Banatului – Timișoara, Muzeul Județean Argeș.
Expoziția a adus în atenția publicului olandez o selecție reprezentativă a bunurilor din metale prețioase provenind din descoperiri arheologice de pe teritoriul actual al României, databile între secolele XVIII-XIV a.Chr. și începutul secolului al IV-lea p.Chr., cea mai importantă parte a expoziției concentrându-se asupra Epocii Fierului, mai precis asupra obiectelor atribuite culturii geto-dacice. La 30 de ani de la deschiderea primei expoziții de arheologie românească găzduită de un muzeu olandez, expoziția „Dacia! Rijk van goud en zilver” a propus o nouă perspectivă asupra culturii și civilizației geto-dacice, care de această dată s-a concentrat asupra spectaculoasei arte a orfevrăriei și argintăriei geto-dacice, unice în spațiul european. Cele 673 de bunuri din metale prețioase, făcând parte din peste 50 de tezaure, aflate în colecțiile a 18 muzee din România, au fost expuse într-o scenografie inedită și modernă care a pus în valoarea atât istoria milenară a bunurilor arheologice, cât și bogăția culturii și civilizației dacice.
Complexul Muzeal Național Neamț a participat cu Tezaurul de la Rădeni (selectiv, 2 vase de aur) și Tezaurul de la Muncelu de Sus (3 piese, selectiv).
Drents Museum (Assen, Olanda), 7 iulie 2024 – 26 ianuarie 2025
Tezaurul de la Rădeni a fost descoperit întâmplător în anii 1965-1966, în locul numit ”În Fânaț”, lângă ”Corlăți”, situat la aproximativ 400 m de marginea vestică a localității, pe terasa stângă a pârâului Rădeanca. Se pare că tezaurul a conținut inițial opt piese dintre care au fost recuperate trei cești întregi și fragmente din alte două, toate lucrate din foaie de aur. Vasele păstrate au forme asemănătoare: marginea răsfrântă, gâtul delimitat printr-un prag de corpul semisferic, una sau două toarte supraînălțate. Vasele sunt ușor deformate existând posibilitatea ca ele să fi fost deteriorate intenționat înainte de a fi depuse în pământ.
