Pasionații de robotică din America de Nord, până în Olanda, au urmărit online competiția regională care a avut loc, timp de 3 zile, la Piatra-Neamț. S-au uitat și din curiozitate, dar și din interes direct la etapa regională a competiției FIRST Tech Challenge România. Și-au studiat viitorii competitori care vor participa la Campionatul Mondial din Statele Unite ale Americii, Houston, Texas.
”De 9 ani de zile am reușit să organizăm competițiile bine. Atât de bine încât am câștigat campionatul mondial și am jucat România contra România în finală. Putem spune că la Piatra-Neamț a avut loc un eveniment de interes internațional, urmărit live de campionii în robotică din toată lumea, pentru că vor intra în competiție cu România și sunt cu ochii pe România. Am venit aici la invitația primarului, care ne-a spus că are cea mai mare sală polivalentă din Moldova și pe noi ne interesează să fie sălile mari pentru că după cum ați văzut suntem mulți. E ceva cu care ne mândrim și mă mândresc personal, pentru că adunăm la un loc 3500 de copii dintre cei care vor să muncească, să construiască roboți și vor să lucreze în echipă. Fiecare echipă trebuie să aibă o identitate vizuală, să aibă un logo, să aibă un caiet tehnic al robotului, dar se ocupă și de marketing, PR, promovare pe social media. Sunt niște copii foarte norocoși, pentru că dacă au ajuns la robotică, vor avea sigur un viitor foarte bun. Am dovezi pentru ceea ce spun”, a declarat Dana Războiu, fondatoarea Asociației Națiune Prin Educație.
În cei 9 ani de călătorie în lumea ”infinită” a roboticii (sintagma aparține unui copil de clasa a V-a), numărul de echipe a crescut de la 46, la peste 200, iar elevii din România au obținut de două ori titlul de campioni mondiali, în Statele Unite. Performanțe remarcabile, în condițiile în care americanii au 5000 de echipe și un sistem de învățământ susținut cu miliarde de dolari. În România, totul se face cu bani de la partenerii privați, iar câștigătorii competițiilor au un avantaj: sunt admiși fără examen la universitățile politehnice. Nu e facil, însă, să câștigi o competiție de asemenea nivel.
”Copiii scriu proiecte despre roboți – partea de finanțare, partea de promovare, dar și partea tehnică, ele sunt analizate de niște oameni specializați pe diferite domenii (marketing, inginerie, programare), și ei primesc premii independent de ce se întâmplă în teren. În momentul în care câștigă premiul cel mai mare, automat se pot califica la următorul turneu”, a explicat Cristian Vlăsceanu, mentor non-tehnic, omul care a renunțat la jobul lui (era director de creație într-o agenție de publicitate internațională) pentru a fi parte din drumul elevilor români spre devenire.
”Primii ani erau de o timiditate nemaipomenită, copiilor le era teamă să se manifeste. În general aveau niște hobby-uri care în școală nu sunt privite prea bine: învață prea mult, nu ies des din casă, nu joacă fotbal sau nu sunt activi pe internet cum le place altora, și sunt dați deoparte. Aici s-au descoperit și au început să facă prietenii. Cei care în localitatea lor sunt în competiție, pentru că participă la olimpiade și concursuri pe plan local, aici sunt în amiciție pentru că numai împreună pot să împărtășească idei și să primească răspunsuri. Și atunci aici joacă în alianță, respectă și promovează niște principii care sunt trecute în regulament. Ideea este de a te ajuta, mai bine îți desfaci tu lucruri din roboți să-l ajuți pe altul, decât să fii împotriva lui. Și principiile astea devin un mod de viață. Sunt copii care au terminat facultățile și lucrează în corporații puternice. În Statele Unite, la campionatul mondial vin toate universitățile importante, își prezintă programele și nu știu cum să-i tenteze pe ai noștri, chiar dacă nu sunt nativi, și vorbim în fiecare an cu ei și așteaptă tot timpul să-i cunoască pe ai noștri. Acum 2 ani de zile a fost pentru prima dată când un elev din România a câștigat premiul de cel mai bun lider mondial în robotică. Când a aflat conducătorul concursului l-a chemat automat la el să stea 2 săptămâni, să cunoască universitățile americane din top 20. I-au oferit bursă instant de 60.000 – 70.000 de dolari. Gândiți-vă că el acum ține conferințe pentru șefi de corporații, deci ar putea să conducă România liniștit”.
Cei mai tineri participanți la competiția FIRST Tech Challenge România de la Piatra-Neamț sunt elevi în clasa a V-a la Liceul Teoretic de Informatică Grigore Moisil Iași și au deja mentalitate de viitori conducători. Alexandru Sofronie – cel care a definit robotica drept ”o lume infinită” – a declarat, convins: ”Vrem să dovedim că vârsta nu contează și am creat această această echipă de robotică ca să arătăm lumii că orice este posibil. Și orice este perfectibil. De exemplu, mie mi-a venit ideea de a lungi brațul robotului și de a-l mai îngroșa, pentru că în trecut era foarte instabil. Și aici avem cele 4 motoare, pe care le-am legat cu bandă, ca să nu cadă”.
”Învățământul nostru este mai multe bazat pe teorie, laboratoarele n-au nivelul necesar ca să aplice teoria în practică, iar copiii cu care noi lucrăm asta fac. Când ajung la facultate, profesorii lor spun că în anul I sunt deja de anul III, adică ar cam trebui să termine facultatea de cum intră. Nu au ce să le mai predea. În Statele Unite sunt mult mai multe materii predate în cadrul învățământului de bază, iar profesorul de la robotică strânge toate informațiile și aduce altele în plus, care să ajute, pe când noi nu avem profesori care să predea programare la nivelul ăsta. Nu avem profesori care să predea proiectare 3D. În timp ce elevii cu care lucrăm noi primesc programe de proiectare 3D gratuit, care sunt reale, se lucrează industrial cu ele, adică poți face o rachetă, atât de complexe sunt”, a adăugat Cristian Vlăsceanu.
În Sala Polivalentă de la Piatra-Neamț au fost 3 zile de altfel de competiție. Una a științei, dar și a caracterului frumos. Copiii respectă regula care le dictează că e preferabil să desfacă bucăți din robotul la care au muncit, pentru a-și ajuta competitorii, decât să fie împotriva lor. Rămân cu regula asta și în viață…
Cristina Mircea