Bucurie mare pentru comunitatea din Gârcina: după 12 ani de abandon se lucrează, din nou, la clădirea școlii, care părea să nu mai aibă nicio șansă. Când proiectul va fi dus la bun sfârșit, în județul Neamț va funcționa a doua școală construită integral după 1989. Atât s-a putut în 33 de ani: o școală la Vaduri și una la Gârcina.
Povestea școlii din Gârcina a început în 2008. Trei ani mai târziu, după ce-a pus acoperișul, constructorul a plecat pentru că primăria nu i-a mai plătit facturile (și era vorba despre 300.000 de lei doar pentru ciment). Clădirea a rămas, timp de 12 ani, la roșu.
”Noroc că a avut acoperiș și s-a putut păstra structura de rezistență în condiții bune. Oricum erau câteva locuri la etaj în care începuse să plouă. Acum se lucrează la foc automat, zi de zi, și sâmbăta. Bucuria ar fi că, dacă s-ar termina această școală, am putea muta și copiii din Cuejdiu, să beneficieze cu toții de condiții mult mai bune de educație, pentru că acolo sunt condiții precare. Însă nu se poate investi într-o clădire foarte mare, în condițiile în care mai sunt 40 de copii în 10 săli de clasă, practic doar 3 sunt folosite”, ne-a declarat prof. Cosmin Sava, directorul Școlii Gârcina.
Școala va avea 8 săli de clasă, 3 laboratoare, sală de sport și sală de festivități.
”Este cea mai mare mulțumire a mea să văd școala asta gata. Am depus proiectul la ADR Nord Est în 2018 și acum ni s-a aprobat finanțarea de 5 milioane de lei. Avem un constructor serios, chiar din comuna noastră din satul Almaș, care va repara ce este de reparat, va reface ce trebuie refăcut – scările, de exemplu, care nu erau conforme pentru că nu erau bine armate, se refac în totalitate. E vorba de siguranța copiilor, nu ne jucăm! Îmi place că firma lucrează repede și bine, deja săptămâna aceasta se dă vopseaua decorativă în partea din spate a clădirii, cât ține vremea se va lucra la exterior și pe urmă la amenajările interioare. În spatele școlii facem și un centru social, cu o sală de lectură pentru elevi și o sală de informatică. Cât privește școala veche, încă nu știu ce destinație ar fi potrivită. Dacă prind un program guvernamental pentru o masă caldă, poate ar fi bine să facem o cantină, dar mi-aș dori și o școală de meserii. Ar fi necesară”, a declarat Mihai Gavril Gontaru, primarul comunei Gârcina.
- ”Am tras tare pentru obținerea avizelor, încă de la începutul anului”
Școala și centrul social nu sunt singurele investiții aflate în derulare, de o lună de zile se lucrează și la drumuri. Gârcina este a treia comună din județ în care au început lucrările de asfaltare finanțate prin programul Anghel Saligny, cu 12,8 milioane lei. Diferența până la 14,6 milioane este asigurată din bugetul local. Se lucrează intens pe 3 străzi: Salciei, cu o lungime de peste 400 de metri, Brazilor (300 m) și Pinului (750 m).
”Am avut control de la Inspectoratul de Stat în Construcții, totul e în regulă și mă bucur că treaba merge bine. Am tras tare pentru obținerea avizelor și pentru procedura de licitație încă de la începutul anului, de 3 ori am fost la București. A fost o muncă de 3 ani de zile de la începerea studiilor de fezabilitate și până la implementarea proiectului. Dar vom avea 8 km de străzi asfaltate, 1,1 km în Almaș și restul în Gârcina, inclusiv legătura dintre strada Dragoș Vodă și Oprișeni. Mai rămâne o diferență de 280 de metri, pe care poate o face Primăria Piatra- Neamț anul viitor. Depunem încă un proiect pe AFIR acum pentru 3,5 km de drumuri, în valoare de un milion de euro, și terminăm de asfaltat toate străzile din Gârcina. După aceea, ne concentrăm pe Cuejdiu, unde deja am asfaltat 4,5 km de drum din bugetul local și am ajuns până în centrul satului. Având în vedere evenimentele pe care le organizăm, inclusiv Gârcina Bike, este foarte important să avem infrastructura pusă la punct”, a precizat primarul Mihai Gavril Gontaru.
Problema care rămâne de rezolvat separat este cea a podurilor. După ”evenimentul” de la Luțca niciun constructor nu se mai atinge de poduri, dacă nu are o expertiză și un proiect în spate. Așadar, urmează parcurgerea altor proceduri, pentru ca și podurile să fie reabilitate.
Cristina Mircea
