Pe șantierele din oraș e un furnicar continuu. Muncitorii zoresc să termine lucrările, conștienți că respectarea termenului de execuție înseamnă bani salvați din bugetul primăriei – știe deja toată lumea că din fondurile europene se decontează numai ce e gata până la sfârșitul anului. Acestui an, ca să fie clar. Dar, în același timp, calitatea e importantă și, mai ales, ”atent monitorizată”. Și până să vină vreun specialist din primărie să vadă cum se desfășoară operațiunile, muncitorii se ocupă singuri, sârguincios, de acest aspect. Bunăoară, în timp ce unul singur ”execută”, nu mai puțin de 4 colegi se asigură, de pe margine, că nu greșește.
Se pare că, totuși, deși observat îndeaproape, omul din șanț a omis vreun detaliu, iar dezaprobarea vine prompt din partea observatorului care-și duce mâna la cap.Și ceilalți trei par cam contrariați.
În schimb, pe un alt șantier, atmosfera este mult mai amicală: muncitorii se concentrează pe unghiul corect de sprijin – fie pe cupa excavatorului, fie pe coada de lopată, fiecare pe ce se poate odihni. Se vede că au și ”monitorizare” din partea colegului care se asigură că nciciunul nu va aluneca – ferească Domnul de la ITM!
În tot peisajul trebuia să fie și un nefericit care alerga printre mașini să ”tencuiască” niște borduri. Nu că i-ar fi ieșit, dar măcar s-a străduit.
Acum înțelegem de ce au fost invitați administratorii firmelor de construcții la ziua primarului Carabelea desfășurată, ”regulamentar și în siguranță” (că doar au fost și polițiști cu funcții la petrecere) la un restaurant aflat la ”înălțime” în oraș. Nu s-au dus să-i ducă vreun cadou, Doamne ferește! – ci doar să-l asigure că se ocupă, îndeaproape, cu forțe proprii, de calitatea lucrărilor de pe coridoarele de mobilitate. Nu e nevoie să-i verifice cineva de la primărie, ba chiar ar fi mai bine să nu-i verifice nimeni. Doar să le plătească facturile la timp. De exemplu într-o vineri, înainte de petrecerea de ziua primarului. Așa s-a întâmplat…ca să fie toată lumea mulțumită.
Cristina Mircea
Și șefii lor sunt la fel de dornici de muncă. Se uită toți la un excavatorist. Mai suntem unii în viață care știm ce lucruri incredibile pot face cu lopata și hârlețul câțiva muncitori coordonați cu pricepere. Și dacă-i auzi pe șantieriștii aștia rezemați în coada lopeții, să vezi ce teorii au și ce nemulțumiți sunt că treburile merg prost în țară în sănătate, în justiție, etc..
Aceste firme au motoul ,,plecam sa muncim ,deie domnul sa nu gasim ” ,vad cum sant doi cu sapa si cinci cu mapa iar lucrarile ,,dai cu negru peste verde ,ca stapanul nu te vede ” o bataie de joc ,ce face dirigintele de santier care trebuie sa urmareasca si sa verifice aceste lucrari care se executa ?