Un incident de mediu anunțat de Prefectura Neamț, în seara de 15 mai (păstrăvii găsiți morți pe Lacul Izvorul Muntelui, ar putea avea implicații serioase, pe care le-ar descoperi instituțiile statului, dacă ar acționa la modul responsabil. Irinel Escariu, inspectorul șef al Asociației Naționale a Combaterii Braconajului și Poluării filiala Neamț crede că peștele mort este ”realizarea” braconierilor, dar nu exclude nici varianta ca, de fapt, să fie vorba despre pește natural afectat de reziduurile de la crescătoriile de pe lac – unele neautorizate și nederanjate de niciun fel de controale.
”Ar fi două variante – pește otrăvit de echipa de braconieri din zona portului sau pește scăpat din păstrăvăriile din zonă, pește care nu e obișnuit cu mediul, dacă i s-a oferit tot timpul mâncare în captivitate. A doua ipoteză este, însă, mai puțin probabilă. Ar trebui ca domnul prefect să dea un ordin, de la înălțimea funcției dumnealui, către Garda de Mediu să ia la verificat tot ce înseamnă crescătorie, pentru că sunt crescătorii care nu apar în documentele Agenției Naționale pentru Pescuit și Acvacultură (ANPA), dar funcționează cu angajați, cu pește, cu tot ce trebuie. În zona aceea e lacului e foarte mult păstrăv și tot ce înseamnă curenți dinspre păstrăvării, inclusiv fecale cu resturi de mâncare, afectează peștele pe care noi îl considerăm natural și-i dăunează, cu siguranță. Domnii de la Garda de Mediu ar trebui să verifice cu ce au fost hrăniți peștii. Am înțeles că au prelevat probe de apă, dar în lac există adâncimi de 90 de metri. Ce probe de apă să ridice de acolo? Dacă a fost braconaj, s-a administrat o substanță acidă pe o arie restrânsă, și nu mai iese nimic în analiză. Orice pește care inhalează o substanță, i se taie capul și se consumă. Substanța nu ajunge în carnea lui, se duce doar pe branhii și pe sistemul respirator. De exemplu, pe râuri se face braconaj cu o substanță care omoară căpușele de pe oi, se arunca în apă un litru și omoară tot ce prinde pește, că e puiet, că e adult. Braconierii îi culeg ca pe merele din copac. Le taie capul și sunt buni de consum. La fel se folosea și carbidul. E aceeași metodă. La ce-am găsit în portul ăla, inclusiv plase legate de pontonul paznicul de vânătoare, nu exclud ipoteza braconajului și chiar îl îndemn pe domnul prefect să dea un ordin către cei de la Garda de Mediu să-și facă treaba, începând cu verificarea actelor acelor crescătorii. În registrele ANPA apar trei crescătorii și sunt vreo 6-7, au început să se extindă și pe la Hangu. Toată lumea știe de păstrăvăria Universității Alexandru Ioan Cuza Iași, care e preluată de un crescător de sturioni din București. Și în afara de asta, mai sunt două – cea a lui Vuza, care e industrială, și încă una a cuiva de la Suceava. Iar în rest sunt de astea clandestine, cu bazine, cu pești, cu angajați pe care nu i-a deranjat nimeni niciodată, nici măcar ITM-ul”, a declarat Irinel Escariu.
Prefectul de Neamț a anunțat că, după descoperirea peștilor morți, s-a deplasat la fața locului o echipă mixtă, formată din reprezentanți ai SGA, GNM și DSP, care au prelevat probe de apă și pești morți. Urmează stabilirea cauzei mortalității piscicole și a vinovatului. Ar fi de dorit, însă, o serie de controale care să vizeze toate activitățile care se fac pe lac. Așa crede și un cunoscător al locului, care a avut ocazia să observe multe lucruri anormale și așteaptă ca autoritățile să-și facă treaba cu adevărat:
”Lacul este o mare gaură neagră a economiei, o evaziune fiscală turistică, un veceu public și o groapă de deșeuri animale. Pe lacul ăsta legea nu există. Sunt bărci și pontoane neînmatriculate, activități turistice și de agrement care nu respectă legea – neautorizate, nefiscalizate și neasigurate. Fiecare își spală barca unde vrea, aruncă uleiuri, bidoane, e un haos total. Sunt zone pe malul lacului unde se campează, câte 50 de corturi și fiecare lasă gunoiul în saci și nimeni nu-l strânge, că nimeni n-are obligația să vină să ridice gunoiul dintr-un camping neautorizat. Pădurea din vecinătate devine veceu și lacul la fel și pe urmă se descoperă clostridii în apă. Păi cum să nu fie? Cum e posibil ca toate autoritățile publice să închidă ochii? Cum e posibil să funcționeze crescătorii neautorizate pe lac? Să iei cai morți, să-i dai prin mașină și să-i arunci în apă? Păstrăvăriile ar trebui să aibă microstații de epurare, pentru că acolo se fac tratamente chimice, se pun tot felul de chimicale ca să fie crescuți acei pești, mâncarea care li se dă nu e naturală, dar e făcută să-i crească accelerat. Cu cât accelerezi procesul de creștere, cu atât ai dejecții mai multe și mai periculoase. Cum e posibil să nu facă nimeni un control în ani de zile? Vă spun eu că dacă prefectul, pe care-l văd așa, mai implicat, dispune controale, se vor descoperi o grămadă de surprize”.
Cristina Mircea