Satul Izvorul Muntelui poate fi considerat cel mai important ”apendice” al orașului Bicaz – recent atestat ”stațiune turistică de importanță locală”. Pe scurt, condițiile ”de stațiune” sunt următoarele: veceu în fundul curții, apă cu nămol la robinete (neplătită măcar, pentru că este considerată industrială) și, evident, nici vorbă de canalizare.
”Populația este alcătuită din oameni în vârstă, pensionari”, ne-a declarat un localnic. ”Mulți merg cu căruțul la izvoarele din apropiere și aduc apa acasă în pet-uri. Primăria Bicaz nu face nimic. I-am reproșat personal primarului când m-am întâlnit cu el la un magazin. A dat vina pe birocrația de la București. Conducta veche de apă e clar că nu mai poate fi utilizată, este spartă și curge apă murdară, denumită ”apă industrială”. Suntem racordați, dar nu se poate folosi apa pentru că este nămoloasă. În timpul evenimentelor din 1989 au fost furate filtrele care erau din platină, așa am înțeles, totul s-a distrus. Avem apă când și când, dacă nu se înfundă conducta cu nămol, dar nu este potabilă, nu putem nici duș să facem, pentru că e cu mâl. Vrem să știm dacă exista un proiect de aducțiune a apei de sus, de pe Ceahlău. Eu am avut norocul ca în dreptul casei mele, în spate, la 200 de metri, sus pe munte sa curgă niște izvorașe. Micuțe, dar le-am captat și am adus apa în casă. Dar nu sunt izvoare peste tot și, până la urmă, o să plătim taxă și pe așa ceva. Le trece prin cap ăstora ideea. Mai există câteva familii, care s-au adunat câte două, trei și beneficiază de apa de pe munte. Dar puține, pentru că nu sunt izvoare la tot pasul. Alții au fântâni, dar cu seceta din anii ăștia au avut probleme. În atâția ani nu s-a făcut absolut nimic. Și nici nu mai văd cum s-ar putea face de acum înainte pentru că au betonat șanțurile, au făcut alveole și ar trebui sa strice tot. Nu au pe unde trage altă conductă. Dacă nu avem apă, de canalizare nici nu se poate vorbi. Toți șmecherii care au construit vile, deversează în pârâu. Vă imaginați că dacă nu există canalizare, nu are unde sa se ducă apa menajeră. Iar aici au vile numai oameni grei. Cum au obținut autorizația de la Mediu ei știu. Lumea de rând, în majoritate, are veceul în curte. Iar noi plătim taxe și impozite ca la oraș și nu avem nimic. Cum putem noi să facem duș sau să spălăm haine la mașină, când apa vine cu noroi?”.
În declarația omului sunt câteva întrebări la care ar trebui să răspundă autoritățile. Inclusiv Garda de Mediu, dacă se hotărăște să vadă cum funcționează circuitul apei prin pensiuni, restaurante, vile… Pentru sătenii de rând totul e arhaic: apă de izvor cărată cu sticla și veceul în fundul curții. Dar nimeni nu se revoltă. Așa e de 32 de ani. Nicio schimbare. Singura noutate este că satul lor a devenit parte a unei stațiuni, fie ea și de interes local, care a trecut cumva testul infrastructurii. Măcar ar putea să-și aleagă simboluri reale: pet-ul sau…haznaua.
Cristina Mircea
