- Interviu cu directoarea Direcției pentru Cultură Neamț
– Care a fost cea mai frumoasă realizare a instituției pe care o conduceți, în anul 2022?
– Faptul că am reușit să deblocăm situația unui monument istoric care a fost mulți ani abandonat, mă refer la Casa Celibidache din Roman.
– Despre care au apărut o mulțime de discuții. Până la urmă al cui este meritul că au început lucrările?
– Cred că meritul a fost al mai multor autorități, al mai multor instituții și al faptului că a fost finalizat proiectul de restaurare, al faptului că s-a reușit deblocarea fondurilor necesare și aici probabil Compania Națională de Investiții are meritul principal. Nu știm cine a intervenit și dacă a intervenit cineva, dar s-a găsit o soluție pentru începerea lucrărilor cu protejarea componentelor artistice până ce se va face un proiect separat pentru aceste componente și va fi avizat de Ministerul Culturii. Deci am reușit să deblocăm o situație complexă, un monument care era într-o stare avansată de degradare, pus în chingi, să nu se prăbușească. Dacă mai așteptam puțin, cred că nu mai aveam ce face.
– Și cea mai mare tristețe a anului care a fost?
– Nu am reușit să stabilim o colaborare firească cu anumite instituții din județ pentru a păstra bunurile culturale care provin din descoperiri întâmplătoare. Și vorbim despre Complexul Național Muzeal Neamț și Consiliul Județean. Asta este cea mai mare supărare.
– Dar de la ultima conferință de presă, pe care ați organizat-o exact pe această temă, ați avut vreo discuție cu cineva din aceste instituții?
– Nu. Nu m-a sunat nimeni și nu a reacționat nimeni în niciun fel la această situație și la această luare de atitudine. Mă așteptam măcar să primesc un telefon. Avem încă un tezaur descoperit în luna decembrie, care va pleca tot la Vaslui. Permanent primim bunuri și așteptăm să facem stocuri mai mari, ca să nu facem mai multe drumuri spre Muzeul Ștefan cel Mare Vaslui. În adresa pe care ne-a trimis-o conducerea muzeului, și-a exprimat disponibilitatea de a primi orice bun. Cu doamna director am discutat telefonic, mi-a spus că dumneaei a luat legătura cu colegii de la Complexul Muzeal Național Neamț și i-a întrebat de ce nu vor să accepte bunurile și n-a primit un răspuns clar. Ea, însă, a spus că va face solicitări pentru sume în buget ca să poată acoperi recompensele pe care trebuie să le ofere. Și m-am gândit cum de unii pot și alții nu pot. Ține de modul în care-ți fundamentezi hârtiile pe care le înaintezi ordonatorului de credit, eu așa zic.
– Care este cea mai mare dorință a dumneavoastră pentru 2023?
– Să reușim să ne desfășurăm activitatea așa cum am făcut-o și până acum, să menținem acest colectiv și să mergem în continuare cu aceeași echipă și, dacă putem, s-o și lărgim pentru că ar fi cazul. Iar din punct de vedere al patrimoniului să văd finalizate lucrările la Mănăstirea Tazlău și să semnez recepția. Ar fi cea mai mare bucurie. Știu că anul acesta vor fi finalizate lucrările și abia aștept să redeschidem acest obiectiv turistic excepțional, care a stat atât de mulți ani într-o stare deplorabilă. Sper ca o parte din creșterea fluxului turistic din județul Neamț să se datoreze acestui proiect de restaurare. Este cea mai importantă deblocare a unui obiectiv turistic pentru anul acesta.
– La ce alte obiective urmează să semnați recepția lucrărilor?
– La Școala veche de la Văratec și la Hanul de la Șerbești – unde proiectul este finalizat. Și este o bucurie și faptul că Cetatea Neamț va fi protejată de efectul apei care o afectează sever de aproape 14 ani, prin realizarea unei învelitori provizorii.
– Despre proprietarii imobilelor din Piatra-Neamț lăsate în voia sorții mai știți ceva?
– Nu am nicio noutate. În schimb, am avut o speranță anul trecut că voi reuși să deblochez situația Conacului Caradja de la Grumăzești. Era vorba despre o persoană din comună, care locuiește în vestul țării. A spus că a găsit o variantă, dar n-a reușit pentru că n-a convins primăria să facă exproprierea. Dar o altă bucurie a venit din discuția cu cei de la unitatea militară de la Bălțătești, care sunt aproape de a încheia negocierile cu proprietara cazinoului și, dacă reușesc, vor face acolo o clădire de protocol. Eu am fost și am văzut interiorul, este destul de generos, este loc suficient pentru tot felul de evenimente. Clădirea a rezistat pentru că este făcută cu simț de răspundere, cu materiale bune, ceea ce acum nu se mai face. De asta iubim monumentele. Pentru faptul că sunt frumoase, rezistente, pentru faptul că au o istorie în spate și ne reprezintă. În rest, ne-a venit pentru avizare PUZ-ul pentru strada Ștefan cel Mare din Piatra-Neamț, care trebuia făcut de atâta timp. Sunt clădiri valoroase acolo și ar trebui puse niște condiții de intervenție asupra lor. Un PUZ de zonă protejată trebuie să stabilească în afară de protecția clădirilor de patrimoniu și protecția altor clădiri care nu sunt clasate, dar au valoare. În PUZ nu este, însă, decât descrierea clădirilor de patrimoniu, fără nicio propunere pentru protejarea celorlalte clădiri, pe motiv că proprietarii nu sunt de acord să le fie impuse restricții. Cred că nimeni nu a înțeles că aceste ”restricții” înseamnă că nu ai voie să demolezi aceste clădiri sau să le scoți ornamentele. Și nimeni nu le-a explicat acestor proprietari că pot avea și avantaje, dacă administrația locală s-ar ocupa mai mult de imobilele valoroase din Piatra-Neamț și le-ar aloca fonduri pentru reabilitare.
A consemnat Cristina Mircea
