Concert de cobză, expoziție despre lingură și lansare de carte la Festivalul „Lada cu zestre”

0
  • Ediția a XX-a, Piatra-Neamț, 29-31 mai 2026, Parcul Tineretului

Ediția aniversară marchează cele două decenii de promovare a identității naționale prin meșteșuguri tradiționale, expoziții, lansare de carte și concerte. Sunt invitați 70 de meșteri populari din Moldova, Muntenia, Oltenia, Transilvania și Republica Moldova care expun: ceramică, port popular, obiecte utilitare și decorative din lemn, textile de interior, măști, piese de cojocărie, ouă încondeiate, podoabe. Participanților  cunoscuți de publicul din Piatra-Neamț  li se alătură nume noi, foarte apreciate, așa cum este meșterul cojocar Leon Burbulea, din localitatea Tureac, județul Bistrița-Năsăud, care a reprezentat România la Expoziția Universală de la Osaka (Japonia), în 2025.

Programul evenimentelor:

mostbet mostbet az mostbet mostbet az mostbet mostbet mostbet az

Vineri: 29 mai 2026

ora 12.00 – Parcul Tineretului

  • Deschiderea oficială
  • Microrecital susținut de Mihaela Catană și Ansamblul „Floricică de la munte” din cadrul Centrului pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare”.

ora 17:00 – Muzeul de Artă Piatra-Neamț

Lansare de carte: volumul semnat de Ana Ursescu Cromatica poporului român. Reconstituire și valorificare cultural-patrimonială, Editura Etnologică, București, 2025. Prezintă: Scriitorul și antropologul Adrian G. Romila.

Sâmbătă, 30 mai

ora 10:30 – Muzeul de Artă Piatra-Neamț

Adunarea Generală a Asociației Meșterilor Populari din Moldova

ora 13:00 – Parcul Tineretului

Decernarea premiilor Festivalului de Artă Populară „Lada cu zestre”, ed. XX, sponsor AUTONOM.

ora 16:00 – Muzeul de Etnografie Piatra-Neamț

Vernisaj expoziție: Despre lingură, o colecție de 250 de linguri sculptate în lemn de meșterul popular Florin Cramariuc.

Prezintă: dr. Aurel Prepeliuc, Muzeului Național al Bucovinei.

ora 20:30 – Muzeul Memorial „Calistrat Hogaș”

Concert de cobză: De la Barbu Lăutaru la muzica zilelor noastre.

Recital live susținut de Alin Trocan și Taraful.

Vineri, 29 mai 2026 și sâmbătă, 30 mai 2026, între orele 09:00 – 18:00, în Parcul Tineretului, meșterii vor organiza demonstrații și ateliere practice.

Festivalul se va încheia duminică, 31 mai 2026, ora 18:00.

 Mulțumim tuturor celor implicați în desfășurarea manifestării!

  • Finanțator: Consiliul Județean Neamț
  • Organizator: Complexul Muzeal Național Neamț
  • Sponsor: AUTONOM
  • Parteneri: Primăria Municipiului Piatra-Neamț, Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare”, Asociația Meșterilor Populari din Moldova.

Intrarea la toate evenimentele din cadrul festivalului este liberă.

  • Ana Ursescu – doctor la Universitatea Tehnică din Darmstadt, Germania

Figură distinctă în etnografie, ANA URSESCU are un parcurs profesional interesant. Născută în Câmpina, județul Prahova, a fost înclinată spre științele exacte, a absolvit Facultatea de Matematică din cadrul Universității București, după care a obținut titlul de doctor la Universitatea Tehnică din Darmstadt, Germania. La întoarcerea în țară, în anul 2007, a lucrat în cercetare, la Institutul de Statistică Matematică și Matematică Aplicată „Gheorghe Mihoc – Caius Iacob“ (ISMMA) al Academiei Române.

Participarea, împreună cu copiii, la diversele ateliere organizate la Muzeul Național al Țăranului Român București, a reprezentat începutul unui nou traseu profesional. Atrasă de cultura tradițională, a absolvit un master la Facultatea de Litere a Universității din București, în cadrul Secției de Etnologie, Antropologie Culturală și Folclor.

S-a implicat în activități de voluntariat la Muzeul Național al Țăranului Român, la Grădina Botanică „Dimitrie Brândză” a Universității din București, unde a creat o grădină cu plante tinctoriale.

A fondat grupul de Facebook Meșteșugul vopsitului cu plante, face parte din Șezătoarea București.

A pus în valoare vopsitul cu plante în cadrul expozițiilor organizate la Muzeul ASTRA Sibiu, Muzeul Național de Istorie a României, în cadrul numeroaselor ateliere cu acest subiect.

Bogata activitate practică este completată de volumul Cromatica poporului român. Reconstituire și valorificare cultural-patrimonială, Editura Etnologică, București, 2025. Lucrarea pornește de la textele etnografilor de la sfârșitul sec. al XIX-lea și începutul secolului trecut (S.Fl. Marian, Tudor Pamfile, Mihai Lupescu) referitoare la boitul cu plante, cuprinzând cercetări de teren privind această temă și analiza chimică a unor rețete de vopsit. Este o lucrare complexă despre frumusețea, eficiența și stabilitatea pigmenților naturali.

Vopsitul cu plante este o treabă migăloasă, de durată, care necesită multe cunoștințe, muncă, iar un adevărat cunoscător poate să scoată la iveală o gamă vastă de culori, chiar din aceeași plantă.

Cu ajutorul culorilor se naște arta, nașterea culorilor este știință și artă!

ADRIAN G. ROMILA este o personalitate cunoscută în lumea literară. A absolvit Facultate de Litere a Universității „Al.I. Cuza” Iași, este doctor în antropologie și folclor. Lucrarea sa, Imaginea Raiului în cultura populară. Eseu de antropologie (Timpul, 2009), a primit premiul pentru debut al USR, Filiala Iași.

În cadrul Festivalului de Artă Populară „Lada cu zestre”, ed. a XX, vineri, 29 mai, ora 17.00, la Muzeul de Artă Piatra-Neamț, se vor întâlni acești doi specialiști cu publicul pietrean, toți uniți aceeași dragoste pentru cultura populară. (INTRAREA LIBERĂ)

  • Expoziția Despre lingură

Bucovinean mândru de originea sa, FLORIN CRAMARIUC s-a născut în comuna Breaza, în apropiere de Câmpulung Moldovenesc. Bunicul său, Constantin Cramariuc, i-a transmis dragostea pentru tradiție și i-a îndrumat primii pași în meșteșugul  prelucrării lemnului. A urmat un liceu de specialitate și Școala Populară de Arte – secția sculptură în lemn. Meșterul lucrează în propriul atelier, situat în apropiere de Suceava și știe că în orice bucată dintr-un copac stă ascunsă o lingură, un polonic, un căuc, o scafă, o troiță sau poate o furcă de tors, o ladă de zestre ori un scaun. Lemnul „îți spune” ce ascunde, trebuie numai să scoți la lumină. Cu imaginație, talent și cunoaștere îmbogățește piesele cu simboluri vechi. Prin incizie sau traforaj motivele zoomorfe, avimorfe, fitomorfe, fac legătura dintre om și natură. Rozeta, vechiul simbol solar, este unul dintre motivele des întâlnite, alături de simbolul creștin, crucea. Desigur, și imaginația are un rol important, iar Florin Cramariuc și-a creat o lume a lui, recognoscibilă.

Dincolo de orele de lucru în altelier, meșterul participă la târguri, festivaluri, reprezintă Bucovina, România în străinătate. De fiecare dată, îmbrăcat în port tradițional, este o figură ușor de remarcat și greu de uitat.

Activitatea sa este recunoscută și apreciată, astfel, în anul 2002, a primit o diplomă de excelență pentru întreaga activitate din partea Centrului Național al Creației Populare. Este o prezență constantă la Festivalul de Artă Populară „Lada cu zestre” Piatra-Neamț, unde a fost unul dintre premiații ediției din anul 2012. Apreciat nu numai de public ci și de specialiștii din muzee, colaborator constat al Muzeului Satului Bucovinean, a fost prezent într-o expoziție – atelier  la Muzeul Național al Țăranului Român (2017), în expoziții la Muzeul Etnografic al Moldovei (2024), alături de Maria și Iulian Mihalachi, și la Palatul Braunstein din Iași (2025).

Este fondatorul și președintele Asociației Meșterilor Populari din Moldova având scopul de a promova meșteșugurile tradiționale din aceasă regiune, iar colaborarea cu numeroase unități de învățământ scoate la iveală latura pedagogică a personalității sale și dorința de a transmite acest meșteșug. Este autorul lucrării Despre crestătura în lemn, 2017, un adevărat ghid pentru oricine dorește să înțeleagă/să practice acest meșteșug.

Expoziția „Despre lingură”, deschisă la Muzeul de Etnografie Piatra-Neamț în perioada 30 mai – 21 iunie 2026 prezintă transformarea acestui vechi obiect, de la utilitar la decorativ. Oricine are în casă linguri, dar puțini sunt cei care au astfel de linguri frumoase.

Expoziția va fi prezentată de etnologul Aurel Prepeliuc, un iubitor al lemnului, cu numeroase studii și doctoratul cu lucrarea „Plutăritul în provincia istorică Bucovina în prima jumătate a secolului XX. Aspecte entice, economice și socio-culturale” (2024), colaborator și bun cunoscător al activității lui Florin Cramariuc.

Vernisajul va avea loc în cadrul Festivalului de Artă Populară „Lada cu zestre”, ediția XX-a, sâmbătă, 30 mai 2026, ora 16.00, la Muzeul de Etnografie Piatra-Neamț. (INTRAREA LIBERĂ)

  • Concert de cobză la Muzeul Memorial „Calistrat Hogaș”

ALIN TROCAN este interpret de folclor și cercetător cu un parcurs profesional de excepție.

A absolvit Facultatea de Litere, specializarea Limbă și Literatură Română –Limbă și Literatură Engleză a Universității din București, cu master în Studii Culturale și a obținut doctoratul în anul 2025, cu lucrarea „Lăutarii și lăutăria – aspect cultural despre creație și individualitatea creatoare”. Asistent universitar la aceeași facultate, din anul 2021, își desfășoară activitatea și în cadrul Muzeului Național al Țăranului Român București. A publicat numeroase articole de specialitate și se numără printre câștigătorii concursului inițiat de Editura Mega, secțiunea Filologie și Studii Culturale pentru publicarea celor mai valoroase teze de doctorat.

Îmbină cu succes cercetarea teoretică cu performanța scenică, unde are un parcurs îndelungat. A început să cânte la acordeon și orgă de la vârsta de 7 ani, iar câțiva ani mai târziu își însoțea nașul, pe Ionel Stoica, viorist și gurist în diverse tarafuri din județul Teleorman. Vocal, cântă de la 14 ani, sub aceeași îndrumare, iar în anii de liceu de la Alexandria a început colaborarea cu Ansamblul Artistic Burnasul și cu grupul bărbătesc al cărui lider a fost Liviu Vasilică. A participat la numeroase concursuri și festivaluri reprezentând Teleomanul. De mai bine de 15 ani cântă la cobză,  întâlnirea cu Mihai Calusarul, regretatul cobzar al Orchestrei de Muzică Populară Radio, fiind esențială pentru parcursul profesional. Acum, alături de formația sa, promovează muzica secolelor trecute, repertoriul cuprinzând balade vechi, cântece tradiționale, lăutărie urbană, spectacole ce pun în valoare cobza ca instrument central de acompaniament.

Importanța acestui instrument în cultura poporului român este certificată de intrarea în Patrimoniul Imaterial UNESCO, din anul 2025  a Cobzei – cunoștințe tradiționale, tehnici și muzici tradiționale.

În cadrul Festivalului de Artă Populară „ Lada cu zestre”, ediția a XX-a, la Muzeul Memorial „Calistrat Hogaș”, sâmbătă, 30 mai, ora 20.30 vor răsuna acorduri de cobză în cadrul spectacolului „De la Barbu Lăutaru la muzica zilelor noastre” susținut de Alin Trocan și Taraful. (INTRAREA LIBERĂ)

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.