În timpul lucrărilor de reabilitare a incintei Mănăstirii Neamț a fost descoperit un tunel de 30 de metri, 2,5 metri lățime și 2,8 metri înălțime, conform informațiilor făcute publice de către stareț.
”Tunelul care pleacă din biserica mare și ajunge în afara incintei datează din vremea domnitorului Ștefan cel Mare. Legenda spune că era un tunel care ieșea la câteva sute de metri depărtare, iar acum avem bucuria să vă anunțăm că a fost descoperit locul unde se află acest tunel.
În zona în care ne aflăm, chiar în mijlocul incintei mănăstirii, tunelul a fost acoperit cu piatră de râu și bolovani. Însă acolo unde s-a construit corpul de chilii, la începutul secolului al XVIII-lea, tunelul nu a fost astupat. Pe o porțiune de aproximativ 30 de metri, acesta poate fi observat și astăzi. A fost construit pentru apărare, pentru situații de război, dar nu numai atât. Părinții de atunci, împreună cu domnitorul Ștefan cel Mare, au amenajat și câteva încăperi în acest spațiu subteran.
Pentru noi este o binecuvântare să redescoperim acest lucru, deoarece Mănăstirea Neamț se numără printre cele mai mari și mai frumoase mănăstiri medievale. Faptul că s-a muncit atât de mult la tunel și la încăperile subterane arată grija de atunci pentru apărare și pentru protejarea valorilor. Atunci când era nevoie, aceste bunuri puteau fi adăpostite în încăperile aflate de-a lungul tunelului care ducea în afara incintei.
De-a lungul timpului, în tradiția mănăstirii a circulat ideea că din incintă pornea un tunel secret spre exterior, folosit pentru refugiu sau protejarea valorilor. Descoperirea de acum întărește aceste mărturii. Tunelul ar fi putut fi amenajat în vremea ridicării Bisericii Voievodale cu hramul „Înălțarea Domnului”, când ansamblul monahal era înconjurat de ziduri de apărare”, a declarat arhimandritul Benedict, starețul Mănăstirii Neamț, pentru Doxologia.ro.
Arheologul dr. Vasile Diaconu, cercetător științific și coordonator al activității Muzeului de Istorie Târgu Neamț, este rezervat în a se pronunța cu privire la vechimea construcției: ”Este un obiectiv interesant, este vorba despre o pivniță cu o cale de acces sub forma unui tunel, doar că în momentul de față eu, ca specialist, nu mă pot pronunța asupra vechimii respectivei structuri fără să fie făcută o cercetare arheologică acolo. Cercetarea se poate face doar dacă Mănăstirea Neamț solicită acest lucru instituției noastre. În momentul de față, având în vedere că în interiorul pivniței este și foarte mult moloz, e greu să spunem că este dintr-o perioadă istorică sau alta. Eu nu m-aș hazarda să fac afirmații foarte concrete și datări foarte precise până nu se face o cercetare arheologică. Nu excludem ca o astfel de structură să fie foarte veche. Evident și un arhitect s-ar putea pronunța având în vedere că este o construcție de zid, care are niște elemente arhitecturale tipice și atunci inclusiv expertiza unui arhitect poate să nuanțeze lucrurile”.
Și directoarea Direcției Județene pentru Cultură Neamț consideră că o datare fără cercetare arheologică este doar o presupunere.
”Presupunerile nu sunt adevăruri istorice. Este interesantă descoperirea pentru istoria mănăstirii și pentru istoria zonei, în general. Cam la toate mănăstirile existau tuneluri care se foloseau în cazuri excepționale, dar până când nu se face cercetarea propriu-zisă, este mai bine să ne abținem”, a declarat Rocsana Josanu.
”Mănăstirea Neamț este cunoscută drept cel mai mare și mai vechi așezământ monahal din Moldova. Este atestată documentar din 1407, însă rădăcinile în timp ale activității monahale se întind până în veacul al XII-lea. Ctitorirea mănăstirii îi este atribuită voievodului Petru I Mușat (1375-1391), care a construit prima biserică din piatră, astăzi dispărută, biserica actuala din incinta mănăstirii a fost ctitorită de voievodul Ștefan cel Mare la sfârșitul secolului al XV-lea și are hramul Înălțarea Domnului. În incinta mănăstirii se află două biserici, două paraclise, turnul-clopotniță cu 11 clopote, precum și un muzeu cu o colecție de artă bisericească și sala tiparului”, se arată în descrierea de pe site-ul Direcției Județene pentru Cultură Neamț.
Cristina Mircea
