Pentru ambițioasa Valentina Moroșanu (steaua boxului feminin, de loc din Târgu Neamț) sfârșitul anului școlar a venit cu 3 provocări, care au solicitat-o până la limită. A reușit să-și dozeze timpul și efortul, s-a împărțit între antrenamente și studiu, și a urcat, din nou, pe podium.
”Am fost pe drumuri mai tot timpul, mai ales în ultima lună, abia aveam timp să respir. Zilele mele începeau cu antrenamentul de dimineață, liceu, ore de condus, pregătire la istorie și antrenamentul de seară. Am avut momente în care am renunțat la antrenamente ca să pot învăța, dar și momente când învățam prin tren sau autobuz, pentru ca mergeam să mă antrenez și în alte părți. Prima dată am luat permisul și a fost un moment unic, pe care n-o să-l uit niciodată, dar și un obiectiv pe care mi l-am dorit enorm, dar l-am tot amânat, pentru că eram mereu plecată și am făcut orele de condus și legislație când am putut. Dar cea mai mare bucurie a mea a fost ca am luat examenul de bacalaureat – acesta a fost obiectivul principal, pentru care am renunțat la foarte multe lucruri anul acesta. Aveam schițe lipite pe toți pereții! Am avut foarte multe emoții, mai ales la istorie. La română a fost bine, iar la geografie a fost excelent, chiar am ieșit foarte bucuroasă din sală”, ne-a declarat Valentina (Vale) Moroșanu.
Din cauza stresului acumulat și a epuizării, timp de două săptămâni (cea premergătoare bacalaureatului și cea în care a susținut efectiv probele) Valentina nu a putut să se antreneze. Abia după ultima probă (vineri) s-a dus la antrenament, iar a doua zi a plecat spre competiția Cupa României 2025 – box senioare.
”Luni a fost tragerea la sorți și ca prin minune, am picat direct în semi-finală. Aveam medalia de bronz asigurată, dar parcă acum îmi doream mai mult. Miercuri a fost semi-finala, iar adversara mea era actuala dublă campioană la senioare care m-a învins acum 2 ani, tot la Cupa României. Am avut emoții destul de mari, având în vedere ca nu făcusem pregătire, dar tactica mea m-a ajutat destul de mult. Fiind de aceeași înălțime, mi-a fost ușor să fac eschive și să mă feresc de pumni ei, în unele momente. Așa am câștigat primul meci. Finala urma să fie duminică și până atunci am făcut cel puțin un antrenament zilnic. Cu o zi înainte de cântar mâncam puțin și seara deloc, dar oboseala și lipsa unei pregătiri adecvate și-au spus cuvântul. Am reușit să obțin locul 2 pe țară, în debutul meu la categoria senioare, 57 kg. Pe moment n-am fost deloc mândră, dar ulterior mi-am dat seama câte am obținut într-un timp relativ scurt, și am început să văd lucrurile dintr-o altă perspectivă. Când am mers la biserică, m-am rugat să iau permisul și bacalaureatul, iar la Cupa României sa fiu pe podium. Și așa s-a întâmplat! Le mulțumesc, cu recunoștință, tuturor celor care mi-au fost alături în această perioadă: antrenori, instructor, prieteni și bineînțeles părinților care m-au susținut, indiferent de alegerile mele”.
Valentina urmează să se înscrie la Facultatea de Educație Fizică și Sport București. O așteaptă alte emoții și alt examen. În paralel, va începe pregătirea intensa pentru următorul campionatul național, unde vrea să urce pe prima treaptă a podiumului. Îi e doar de gustul victoriei. L-a mai simțit (detalii aici).
Cristina Mircea
