Condamnarea lui Ionel Arsene la 6 ani și 8 luni de închisoare a devenit un ”caz european”: DNA Brașov a sesizat deja, de două ori, Curtea de Justiție a Uniunii Europene în privința aplicării termenului de prescripție, iar astăzi (14 septembrie) a vrut să formuleze a treia sesizare.
Instanța Înaltei Curți de Casație și Justiție n-a fost de acord: ”I. Respinge cererea de sesizare a Curții de Justiție a Uniunii Europene formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Brașov.
II. Respinge cererea de suspendare a judecării cauzei până la soluţionarea cauzelor C-74/23 şi C-131/23 înregistrate pe rolul Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție-Direcția Națională Anticorupție, Serviciul Teritorial Brașov.
III. Stabilește termen la data de 26 octombrie 2023, cu citarea recurentului inculpat Arsene Ionel şi asigurarea apărării acestuia (apărători aleşi şi/sau din oficiu). Definitivă. Pronunţată în şedinţă publică, astăzi, 14 septembrie 2023”.
Așadar, pe 26 octombrie va fi judecat recursul în casație promovat atât de DNA Brașov, cât și de Ionel Arsene împotriva sentinței prin care a fost condamnat definitiv la închisoare pentru corupție. Interesant ar fi de știut unde va fi citat, având în vedere că el este în Bari. Dacă instanța va decide să admită recursul, automat va fi casată sentința și se va dispune rejudecarea cauzei, ceea ce înseamnă că Ionel Arsene are șanse foarte mari să scape de răspundere penală, tot prin aplicarea termenului de prescripție. Dacă recursul va fi respins, fostul președinte al CJ Neamț rămâne cu pedeapsa de 6 ani și 8 luni de închisoare a cărei executare depinde de autoritățile din Italia, care pot decide să-l extrădeze. Sau nu.
Cristina Mircea
