Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu“ Neamț, în parteneriat cu Fundația „Erou căpitan aviator Alexandru Șerbănescu“, Filiala Roman-Neamț, organizează conferința „Nemțenii Constantin Ivanovici și Jean Mihail, pionierii regiei de film“, vineri, 25 septembrie 2026, cu începere de la ora 12:30, în Sala Cupola.
Expunerea va fi susținută de istoricul militar romașcan Sorin Grumuș.
Momentele muzicale vor fi oferite de Alexandru Cojocaru, licențiat al Academiei Naționale de Muzică „Gheorghe Dima“ Cluj-Napoca, Extensia Piatra-Neamț, care va interpreta la chitară clasică.
Evenimentul, care deschide seria manifestărilor dedicate „Nocturnei bibliotecilor“, este inclus în proiectul „Să cunoaștem istoria județului prin memoria comunității. Oameni, locuri, fapte“ și va fi prezentat de prof. Mihaela Mereuță, managerul Bibliotecii Județene.
Sorin Grumuș
Sorin Grumuș s-a născut la 22 februarie 1972, în Roman, județul Neamț. A urmat cursurile liceale la Colegiul Național „Roman-Vodă“, promoția 1986-1990. Este absolvent al Institutului Militar de Intendență și Finanțe „Gheorghe Lazăr“ Sibiu (secția subofițeri), al Facultății de Istorie din cadrul Universității „Spiru Haret“ București și al unui master la Facultatea de Filologie a Universității „Vasile Alecsandri“ Bacău.
Numele său este legat de o serie de lucrări care recuperează și documentează episoade importante din istoria militară locală și națională: „Istoricul Regimentului 14 Dorobanți Roman“ (2015), „1918. Album documentar“, apărut în 2018 sub egida Bibliotecii Județene „G.T. Kirileanu“ Neamț, cele două volume ale „Istoriei Militare a Orașului Roman“ (2019) și „Istoricul Bazei 95 Aeriană Bacău“ (2020).
Dincolo de volumele publicate, activitatea sa cuprinde numeroase studii și articole dedicate istoriei militare, apărute în reviste de specialitate.
A participat, de asemenea, la reuniuni științifice și a susținut comunicări care au contribuit la valorificarea unor documente și informații mai puțin cunoscute din trecutul militar al zonei.
Sorin Grumuș a primit mai multe distincții, printre care Emblema de Onoare a Logisticii Militare (2017), Emblema de Onoare a Forțelor Aeriene (2020), Emblema de Onoare a Statului Major al Apărării (2020) și Emblema de Merit „Știința Militară“ – clasa a III-a (2023). În 2019, activitatea sa a fost remarcată și prin nominalizarea la Gala Excelenței, organizată de Primăria Municipiului Roman.
Constantin Ivanovici
Născut la Piatra-Neamț, în data de 15 ianuarie 1896, Constantin Ivanovici este considerat unul dintre pionierii cinematografiei românești.
S-a implicat în activitatea cinematografică încă din adolescență, filmând știri pentru reprezentanța bucureșteană a firmei Gaumont.
La vârsta de 20 de ani, a devenit reporter de front în timpul Primului Război Mondial, lăsând posterității importante mărturii cinematografice despre lupta românilor pentru întregirea neamului.
În perioada interbelică, a realizat filme documentare și reportaje de actualități. A fost corespondent la București al jurnalului Paramount News (1927–1931), președinte al Uniunii Caselor de Filme (1937–1938), șef al Serviciului de import și difuzare de filme al Oficiului Național Cinematografic (1941–1944) și operator în cadrul serviciului cinematografic al Armatei (1949–1951). Până la pensionare, a fost angajat al Studiourilor Cinematografice București.
Personalitate marcantă a cinematografiei românești și dascăl al multor cineaști, Constantin Ivanovici a contribuit, timp de peste șase decenii, la dezvoltarea celei de-a șaptea arte în România.
A decedat la 24 februarie 1978, la București.
Din filmografia sa, selectiv, amintim: „Vizita familiei imperiale ruse la Constanța“ (1914), „Intrarea în Capitală a trupelor aliate“ (1918), „Vizita Mareșalului Bodoglio în România“ (1921), „Excursie în Suedia și Danemarca a Societății de Turism România“ (1925), „Funeraliile lui Ion I.C. Brătianu“ și „Funeraliile M.S. Regelui Ferdinand“ (1927), „Războiul nostru sfânt“ (1942, regia Ion Cantacuzino), „Tanchiștii“ (1949) ș.a.
Jean Mihail
Jean Mihail s-a născut la 6 iulie 1896, la Hălăucești, în județul Roman.
Regizor de film, scenarist și scriitor, Jean Mihail este considerat, alături de Constantin Ivanovici și Jean Georgescu, unul dintre deschizătorii de drumuri ai cinematografiei românești.
A urmat școala primară în satul natal, iar studiile liceale la „Roman-Vodă“. A fost studentul lui Constantin Nottara la „Conservatorul de muzică și artă dramatică“ din București, pe care l-a absolvit în 1919.
A făcut călătorii de studiu în Germania și Franța, iar între 1920 și 1923 a lucrat ca asistent de regie al lui Max Neufeld și Eduard Seckler, la Viena.
Întors în țară în 1923, a fost angajat ca asistent de regie la coproducția germano-română „Țigăncușa de la iatac“, în regia lui Alfred Halm.
A debutat ca regizor independent în 1924, când a ecranizat nuvela lui I.L. Caragiale „Păcat“.
A scris volumul „Filmul românesc de altădată“, apărut postum, în 1967, la Editura Meridiane din București.
Jean Mihail a murit la 12 martie 1963, în București.
Filmografia sa selectivă cuprinde: „Manasse“ (1925), „Lia“ (1927), „Chemarea dragostei“ (1932), „Trenul fantomă“ (1933), „C.F.R. – simfonie a muncii“ (documentar, 1940), „Bulevardul fluieră vânt“ (1950), „Brigada lui Ionuț“ (1954) și „Râpa dracului“ (1957).