Două premiere, Ziua TT, revenirea Virginiei Rogin, proiecte pentru tineri creatori și o toamnă în care teatrul își caută din nou vocația de laborator
Teatrul Tineretului deschide Stagiunea 69 cu două premiere — „Confesiuni”, de Alexander Zeldin, în regia lui Horia Suru, și „Tartuffe”, de Molière, în regia lui Vlad Massaci — și cu un program de toamnă construit în jurul unei idei care revine în mai multe dintre proiectele anunțate: Teatrul Tineretului ca laborator de creație.
La conferința de presă din 14 septembrie, din Sala Rotondă, managerul Andrei Merchea a vorbit nu doar despre spectacolele care deschid stagiunea, ci și despre direcția viziunii manageriale: recuperarea unei vocații istorice fără reproducerea nostalgică a trecutului.
Miza, a explicat acesta, nu este reproducerea trecutului, ci reactivarea mecanismelor care au făcut posibilă acea perioadă: libertatea de a experimenta, dialogul dintre tradiție și inovație și încrederea acordată creatorilor.
Aceeași idee apare în programul dedicat memoriei teatrului, în colaborările cu tineri artiști, în proiectele de scenografie și în investițiile tehnice făcute în această vară.
Prima premieră: „Confesiuni” de Alexander Zeldin
Stagiunea începe cu „Confesiuni”, după textul dramaturgului britanic Alexander Zeldin, în regia lui Horia Suru și în traducerea lui Adrian Solomon.
Spectacolul urmărește viața lui Alice de-a lungul mai multor decenii și continente și vorbește despre familie, libertate și încercarea unei femei de a-și găsi și păstra propria voce.
Premiera: 19 și 20 septembrie 2026, ora 19.00, Sala Mare. Recomandare: 14+.
Pentru Horia Suru, revenirea la Teatrul Tineretului are o încărcătură personală. Aici a fost actor după absolvirea facultății, iar perioada petrecută în teatru a reprezentat, după cum spune el, o a doua școală: nu doar meseria de actor, ci și înțelegerea mecanismului unei instituții, a departamentelor și a felului în care funcționează un teatru.
În „Confesiuni”, această experiență a întâlnit un text despre memorie.
Suru vorbește despre personajul care traversează aproape șapte decenii, patru continente și numeroase orașe și despre felul în care amintirile sunt reconstruite, cosmetizate sau adâncite în suferință.
Dar spectacolul devine și o reflecție asupra propriei noastre relații cu memoria.
Trăim într-o lume în care ne fotografiem și ne filmăm permanent experiențele, încercând să le păstrăm. Paradoxul este că, documentând totul, riscăm uneori să nu mai trăim suficient momentul pentru ca acea experiență să devină, mai târziu, o amintire importantă.
De aici, și una dintre mizele spectacolului: să ne construim amintiri alături de cei apropiați, nu doar să le înregistrăm.
„Suntem o sumă a amintirilor noastre”, spune regizorul.
Un decor care funcționează ca memoria
Universul vizual al spectacolului este construit de Adrian Damian și Luiza Enescu.
Pentru Damian, provocarea a fost să găsească un spațiu capabil să exprime o poveste care se întinde pe 70 de ani și patru continente. Soluția nu este un decor realist.
Spațiul este într-o mișcare continuă, iar formele își pierd treptat contururile clare. Totul devine, asemenea memoriei, o succesiune de siluete, fragmente și forme care se schimbă permanent.
Este un decor care nu încearcă să reconstruiască lumea personajului, ci să construiască felul în care acea lume este rememorată.
Costumele sunt semnate de Luiza Enescu, care a urmărit evoluția epocilor printr-o soluție cât mai simplă și a căutat, în special pentru personajele feminine, piese vintage din perioadele respective.
Distribuția
Cătălina Bălălău, Mircea Postelnicu, Elena Popa, Daniel Beșleagă, Corina Grigoraș, Cătălina Eșanu, Valentin Florea, Macrina Bârlădeanu, Bogdan Ifodi, Florin Hrițcu, Cristina Ciulei, Smaranda Mihalache.
Cu participarea actriței Virginia Rogin.
Virginia Rogin: o revenire după aproape 50 de ani
Participarea Virginiei Rogin este unul dintre momentele speciale ale deschiderii de stagiune.
Actrița a fost angajată la Teatrul Tineretului după absolvirea facultății și a făcut parte din trupă între 1977 și 1981. Revenirea pe scena de la Piatra Neamț înseamnă, astfel, întâlnirea dintre începutul carierei și prezentul artistic al teatrului.
La conferința de presă, Virginia Rogin a vorbit despre emoția revenirii și despre felul în care a regăsit echipa. Spune că s-a simțit „ca acasă” și că seriozitatea și punctualitatea trupei au impresionat-o.
Dar revenirea ei a deschis și o posibilitate mai amplă.
Actrița a vorbit despre ideea ca foștii actori ai Teatrului Tineretului, cei care au trăit perioada sa de mare vizibilitate artistică, să poată reveni și să colaboreze cu actuala trupă — poate chiar într-un spectacol care să reunească artiști ai mai multor generații.
Pentru TT, această idee se întâlnește cu una dintre direcțiile declarate ale noii stagiuni: întâlnirea dintre memoria teatrului și energia generației actuale.
A doua premieră: „Tartuffe” de Molière
Pe 26 și 27 septembrie, Teatrul Tineretului prezintă „Tartuffe” de Molière, după adaptarea lui Christopher Hampton, în regia lui Vlad Massaci.
Comedia despre impostură, scrisă în 1664, este citită de Massaci prin urgența prezentului.
„Tartuffe nici măcar nu mai face eforturi să-și ascundă adevărata identitate — e pur și simplu un diavol care zice că e înger.”
Premiera: 26 și 27 septembrie 2026, ora 19.00, Sala Mare. Recomandare: 14+.
Pentru Vlad Massaci, spectacolul reprezintă și o revenire la Teatrul Tineretului, unde și-a început parcursul regizoral.
Teatrul Tineretului ca laborator
Unul dintre cele mai importante mesaje ale conferinței a fost legat de recuperarea vocației istorice a TT.
Andrei Merchea a legat această direcție de proiectele dedicate tinerilor creatori, de Tabăra Pre-HOP, de colaborările oferite unor actori aflați la început de drum și de proiectele dedicate memoriei teatrului.
Teatrul Tineretului a funcționat, de-a lungul istoriei sale, ca un spațiu în care generații de actori, regizori și scenografi au putut experimenta, învăța și descoperi un limbaj artistic propriu.
Miza actuală nu este reproducerea acelei epoci, ci reactivarea condițiilor care au făcut-o posibilă.
În această logică trebuie citite și cele trei colaborări oferite după Gala HOP, și proiectele de scenografie, și investițiile tehnice realizate în această vară.
De la HOP la primele colaborări profesionale
În perioada 20–26 iulie, Teatrul Tineretului a fost producător și gazdă pentru Tabăra Pre-HOP, laboratorul de pregătire al finaliștilor Galei Tânărului Actor HOP.
La finala Galei, desfășurată la Teatrul de Stat Constanța, TT a oferit trei colaborări:
- Alexandra Răduță, câștigătoarea Premiului „Ștefan Iordache” — Marele Premiu al Galei HOP 2026, care va juca în „Enigma Otiliei”;
- Ilinca Petra Meșter, distinsă cu Premiul pentru prestanță, rostire scenică și expresie corporală;
- Tudor Ioan Aron, proaspăt absolvent al UNATC București.
Ideea este ca un premiu sau o întâlnire să nu rămână doar un moment de recunoaștere, ci să poată deveni începutul unui drum profesional.
Bursa Alexandra Constantin: un drum pentru tinerii scenografi
Teatrul Tineretului continuă această direcție și în zona scenografiei, prin colaborarea cu Centrul Român OISTAT și Bursa „Alexandra Constantin”.
20 septembrie este termenul-limită pentru înscrieri, iar 30 septembrie este data anunțată pentru desemnarea câștigătorului.
Bursa oferă laureatului posibilitatea de a monta un spectacol într-un teatru partener.
Proiectul este dedicat memoriei artistei Alexandra Constantin, care a colaborat cu Teatrul Tineretului și a murit într-un accident la vârsta de 31 de ani.
Pentru TT, extinderea acestui tip de sprijin către scenografie înseamnă crearea unui nou punct de legătură între instituțiile profesioniste și tinerii creatori.
Costume din „Orfanul Zhao”, la Bienala de Scenografie București
În perioada 16–25 octombrie, Teatrul Tineretului va avea o prezență la Bienala de Scenografie București, organizată în acest an în parteneriat cu Festivalul Național de Teatru.
Ediția din 2026 propune zece zile de expoziții și evenimente în mai multe spații din București — de la Galeria UNAUIM și hub-ul deGalben la foaierele teatrelor și ARCUB — reunind expoziția centrală BSB și peste 25 de programe asociate.
Tema ediției este W.O.R.K. – Women. Oppression. Resistance. Knowledge.
Potrivit directoarei artistice Irina Moscu, acronimul devine o „busolă”, integrând munca din spatele cortinei și necesitatea de adaptare.
Dimensiunea internațională a ediției este una amplă: au fost primite peste 300 de candidaturi din 44 de țări, iar 100 de proiecte au fost selectate.
Pentru Teatrul Tineretului, participarea la Bienală are și o importantă dimensiune de recuperare a memoriei scenografice. Costumele din „Orfanul Zhao” vor fi prezentate în cadrul evenimentului.
Spectacolul, montat la TT în 1995 în regia lui Alexandru Dabija, cu scenografia semnată de Irina Solomon și Dragoș Buhagiar, este una dintre producțiile care au marcat istoria artistică a teatrului.
3 octombrie — Ziua Teatrului Tineretului
Pe 3 octombrie, TT marchează data primei reprezentații jucate pe scena actualului teatru, în 1958.
Programul pregătit pentru această zi include:
- o conferință susținută de scriitorul Varujan Vosganian, președintele Uniunii Scriitorilor din România;
- expoziția „Arhitectura memoriei”, dedicată scenografei Nadina Scriba;
- expoziția „Povestea TT continuă: anii 1967–1989”;
- proiecția documentarului „Oamenii din spatele scenei”;
- un concert susținut de Alex Ștefănescu.
Expozițiile fac parte dintr-un proiect mai larg de recuperare a istoriei TT.
Nu este vorba doar despre reconstruirea trecutului. Interesul este pentru ceea ce se poate păstra și reactiva din „mecanismul TT”: felul în care s-au întâlnit idei, generații, energie și forme artistice într-un spațiu de experiment.
Investiții în infrastructura tehnică
În paralel cu investiția în oameni și în proiecte artistice, am realizat o serie de investiții importante în infrastructura tehnică a teatrului.
Am schimbat cortina și garniturile de scenă, am reînnoit o parte a sistemului scenotehnic și am automatizat patru dintre ștăngile scenei. Sunt intervenții care asigură condiții de lucru mai bune și mai sigure și care extind posibilitățile tehnice și artistice ale viitoarelor producții.
Am achiziționat, de asemenea, echipamentele de sunet, lumini și video necesare dotării unei scene mobile. Prin această investiție, Teatrul Tineretului va putea produce și prezenta evenimente în afara sediului, va putea ajunge în alte spații și comunități și va beneficia de o autonomie tehnică mai mare în organizarea propriilor proiecte.
Investiția în creație și investiția în infrastructură fac parte din același proces: construirea unui teatru capabil să răspundă proiectelor artistice ale prezentului și să se apropie de noi categorii de public.
TT în festivaluri
Toamna aduce producțiile Teatrului Tineretului în patru importante evenimente teatrale:
5 octombrie
Festivalul Internațional de Teatru „Toma Caragiu”, Ploiești, Ediția a XV-a
„TARTUFFE”
18 octombrie
Festivalul Internațional „Mihail Sebastian”, Brăila
„SOARE, AMOR ȘI ÎNTUNERIC”
20 și 21 octombrie
Festivalul Național de Teatru (FNT), București — cea mai importantă manifestare de gen din România
două reprezentații cu „SOARE, AMOR ȘI ÎNTUNERIC”
Noiembrie
Festivalul Internațional de Teatru Contemporan „Andrei Vartic”, Ediția a II-a, organizat de Teatrul „Alexie Mateevici”, Chișinău
„ALBASTRU”
O scenă deschisă și altor forme de expresie
În aceeași logică a deschiderii, programul de toamnă include proiecte care depășesc granițele spectacolului de teatru.
În cadrul proiectului „Brâncuși – sunetul formei pure”, coordonat de pianistul Daniel Ciobanu și dedicat celor 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, Sala Mare a Teatrului Tineretului găzduiește un recital susținut de violonistul Linus Chiodo și pianistul Giuseppe Andaloro.
TT este, de asemenea, partener al proiectului „Tatăl. Pogromul. Paralela”, realizat de artista Adriana Savin împreună cu Teatrul Tribunalen și susținut de Institutul Cultural Român din Stockholm.
O stagiune construită între memorie și viitor
Privite împreună, proiectele anunțate pentru această toamnă spun o poveste mai largă decât cea a unei simple deschideri de stagiune.
Este povestea unui teatru care își recuperează memoria, dar încearcă să nu rămână captiv în ea.
A „Confesiunilor”, care transformă memoria unei vieți într-o experiență scenică. A Virginiei Rogin, care revine pe scena de unde a plecat. A costumelor din „Orfanul Zhao”, care ajung la Bienala de Scenografie. A expozițiilor care caută în arhive nu doar ceea ce a fost, ci ceea ce poate fi reactivat. A tinerilor actori și scenografi cărora TT încearcă să le ofere nu doar aplauze, ci primele ocazii de lucru.
Și, mai ales, a unei instituții care își propune să recupereze ceva esențial din propria istorie: libertatea de a experimenta.
Stagiunea 69 începe aici.
Teatrul Tineretului Piatra Neamț
Instituție publică de cultură finanțată de Consiliul Județean Neamț.
Link cu înregistrarea conferinței de presă> https://youtu.be/P25Pv58MAlY