Încă de la prima ediție, august 1991, Festivalul internaţional de folclor s-a dorit a fi continuatorul Sărbătorii Muntelui Ceahlău, sărbătoare populară care îşi are originile în credinţele dacilor în Muntele Zeilor, Kogaion. Loc de întâlnire a oamenilor din aşezările care înconjoară Ceahlăul transpus în credinţa ortodoxă prin „Schimbarea la faţă”. Tocmai pentru că festivalul era dedicat menţinerii acestei tradiţii sfinte, a primit, de la ediția a treia, denumirea de „Ceahlăul”, primele două ediții desfășurându-se sub titulatura „Comorile Ceahlăului”.
Tot începând cu ediţia a III-a, din 1993, Festivalul a fost inclus, pentru o perioadă, în lista Consiliului Internaţional al Organizatorilor de Festivaluri Folclorice – C.I.O.F.F. –, cu sediul în Franţa, cea mai prestigioasă instituţie de acest gen, care reunește grupuri folclorice din peste 120 de ţări ale lumii.
În timpul care s-a scurs de la prima ediţie, la festival au participat peste o sută de ansambluri folclorice din douăzeci şi opt de ţări ale Europei, Asiei, Africii şi ale celor două Americi. Festivalul a adus, prin urmare, de-a lungul anilor, în judeţul Neamţ, peste trei mii de invitaţi din Mexic, Italia, Spania, Franţa, Japonia, Taiwan, Cipru, Armenia, Vietnam, Bulgaria, Polonia, Belgia, Albania, Marea Britanie, Grecia, Olanda, Elveţia, Finlanda, SUA, Cehia, Slovacia, Slovenia, Israel, Serbia, Muntenegru, Turcia, Macedonia, Ungaria, Ucraina, Congo şi Republica Moldova.
Festivalul Internaţional de Folclor „Ceahlăul” este unul itinerant, bucurându-se, la fiecare ediţie, de prezenţa unui public numeros, care are ocazia să descopere diversitatea culturală din toate colţurile lumii. În afara spectacolelor în aer liber de la Piatra-Neamţ, Festivalul a transformat într-o tradiţie organizarea de evenimente şi în alte localităţi ale judeţului Neamţ, precum Roman, Târgu Neamţ, Bicaz, Roznov, Borlești, Pângărați sau Durău.
La fiecare ediţie, Festivalul Internaţional de Folclor „Ceahlăul” s-a dovedit a fi o adevărată sărbătoare a culorilor, muzicii şi dansului. Evoluţiile scenice extraordinare ale ansamblurilor internaţionale şi ale celor româneşti, impresionantele parade folclorice, întâlnirile pe tema dansului şi cântecului tradiţional sau serile de socializare între invitaţii de pretutindeni creează, cu adevărat, o atmosferă specială.
1996, Ansamblul româno-american coordonat de Ion (John) Omorean:
