La 67 de ani, după o viață petrecută în galeriile subterane ale Hidroconstrucției, Leon Burbulea a devenit singurul meșter popular român prezent la Expoziția Mondială de la Osaka. Povestea lui este una despre răbdare, autenticitate și dragoste pentru tradițiile moștenite.
Îmbrăcat în straiele tradiționale ale Văii Bârgăului, cu un pieptar cusut chiar de mâinile sale, Leon Burbulea atrage privirile oriunde merge. A făcut-o și la „Lada cu Zestre”, evenimentul organizat la Piatra-Neamț, unde vizitatorii au descoperit nu doar un meșter popular desăvârșit, ci și un om cu o poveste de viață impresionantă.
mostbet mostbet az mostbet mostbet az mostbet mostbet mostbet az mostbetOriginar din satul Tureac, comuna Tiha Bârgăului, județul Bistrița-Năsăud, Leon Burbulea este unul dintre puținii meșteri care mai păstrează vie arta realizării pieptarelor tradiționale. Drumul său către această meserie nu a fost însă unul obișnuit.
„M-am născut cu talent. De mic îmi plăceau și pictura, și cusăturile. Numai că bunica m-a îndepărtat de ele. Mi-a spus că bărbații care cos se numesc lelițe și am renunțat”, povestește el zâmbind.
Anii au trecut, iar viața l-a purtat într-o cu totul altă direcție. A lucrat la Hidroconstrucția, în subteran, ajungând maistru în galeriile care alimentau turbinele hidrocentralelor.: „Am avut o responsabilitate foarte mare. Mi-a plăcut munca aceea și m-am descurcat bine cu planurile și cu organizarea”.
Abia după pensionare avea să se întoarcă la pasiunea abandonată în copilărie. S-a dus la mentorul său, meșterul Nicolae Bacea, recunoscut ca Tezaur Uman Viu al satului Tureac, și i-a cerut să-i facă un pieptar. Răspunsul primit avea să-i schimbe viața. „Mi-a spus: «Ia ața și acul și apucă-te să-ți coși singur». Și de peste 20 de ani asta fac”.
* ”Opinca nu o putem transforma, nici cusăturile de pe pieptare sau curele”
Astăzi, fiecare cusătură de pe pieptarele sale este realizată manual. Soția îi este partener de lucru și meșter popular la rândul ei, realizând curelele și chimirele care completează costumele.
Pentru Leon Burbulea, autenticitatea este o regulă de la care nu se abate niciodată: „Modelele sunt tradiționale din zona Văii Bârgăului și nu mă abat de la ele. Nou nu putem scoate nimic. Opinca nu o putem transforma, nici cusăturile de pe pieptare sau curele. Trebuie respectate așa cum le-am moștenit”.
Munca este migăloasă și consumă timp. Un singur pieptar poate necesita mai bine de o lună de lucru, de dimineață până noaptea, iar alegerea materialelor a devenit tot mai dificilă: ”Din o sută de piei, dacă găsim douăzeci bune. De aceea cumpăr doar pieile care sunt potrivite și fac un pieptar cum trebuie”.
Prețul unei astfel de piese ajunge la 4.500-5.000 de lei, însă meșterul spune că nu e mare pentru câtă muncă se depune. Cumpărătorii sunt, în general, tineri care vor să-și organizeze nunți tradiționale și caută costume autentice, realizate după modelele vechi: „Sunt nunți unde toată lumea vine îmbrăcată în straie populare. Eu am de lucru pe câțiva ani înainte”.
- Ambasador al tradiției românești la Osaka
Anul trecut, talentul și perseverența l-au purtat până la mii de kilometri de casă. Leon Burbulea a fost selectat să reprezinte România la Expoziția Mondială de la Osaka, Japonia – unul dintre cele mai importante evenimente internaționale dedicate culturii, care reunește zeci de milioane de vizitatori și peste 150 de țări participante. În pavilionul României, organizatorii au pus accent pe demonstrații realizate de artizanii care se ocupă cu prelucrarea lemnului, ceramică, pielărie sau țesături. În acest context, prezența lui Leon Burdulea – singurul meșter popular român reprezentând tradiția autentică a pieptarelor din Valea Bârgăului – a avut o valoare aparte, transformându-l într-un adevărat ambasador al patrimoniului românesc în fața publicului japonez și internațional. Timp de o lună și jumătate a stat la standul României, îmbrăcat în portul popular al zonei sale, explicând vizitatorilor tradițiile și meșteșugurile românești.
„Japonezilor le-a plăcut foarte mult. Stăteau la coadă să intre în pavilionul României. Vizita dura aproape o jumătate de oră. Li se vorbea despre România, erau spectacole, muzică și dansuri”.
Alături de el au fost artiști, designeri și ansambluri folclorice din diferite regiuni ale țării, însă pieptarele cusute la Tureac au devenit una dintre atracțiile pavilionului românesc.
- O meserie pe cale de dispariție
Deși participă la tabere și evenimente culturale, Leon Burdulea privește cu îngrijorare viitorul meseriei sale: ”La ora actuală, singurul meu ucenic este soția”. Nici mentorul său, Nicolae Bacea, nu a găsit ușor oameni dispuși să învețe această artă: ”Lucrează de peste 60 de ani și nu a avut ucenici până m-a găsit pe mine. Mai are încă doi, tot oameni de vârstă înaintată. Tinerii nu mai au răbdare și asta e o meserie migăloasă. Trebuie să te naști cu dar și cu talent, și nu poți de azi pe mâine să ajungi la valoare”.
Talentul lui Leon Burbulea nu se oprește la cusături. Este și pictor de răstigniri, realizând icoane pe tablă cu chipul Mântuitorului. Poate că tocmai această îmbinare între meșteșug, credință și respect pentru moștenirea primită de la străbuni explică de ce, după întoarcerea din Japonia, comunitatea l-a declarat cetățean de onoare și i-a oferit titlul de ambasador al culturii.
Într-o lume în care tradițiile adesea nu sunt prețuite cum ar merita, Leon Burbulea demonstrează că ele pot fi încă vii, purtate pe umeri, cusute cu acul ascuțit în trei muchii, și duse, cu demnitate, de pe Valea Bârgăului până la Osaka.
Cristina Mircea
N.B. Leon Burbulea a venit la Festivalul ”Lada cu zestre” de la Piatra-Neamț, împreună cu lelea Floare, despre care poate fi citit un articol aici.
