„TV gives everyone an image, but radio gives birth to a million images in a million brains” – Peggy Noonan
Proiectul expozițional, ce va avea vernisajul în data de 23 mai începând cu ora 19.00 la sediul Muzeului de Istorie și Arheologie Piatra-Neamț, are în centrul său un aparat simplu – receptorul de radio.
mostbet mostbet az mostbet mostbet az mostbet mostbet mostbet azRespectând tradiția de a aduce în fața publicului colecții deosebite anul acesta am beneficiat de colaborarea domnului Constantin Luchian.
Domnia sa reprezintă însă un caz aparte prin adăugarea unei noi dimensiuni pasiunii de a colecționa (în acest caz) radioreceptoare și anume capacitatea de a readuce la viață echipamente și aparate care la prima vedere par să aparțină unei lumi demult uitate.
Vom putea astfel pătrunde într-o lume în care noțiuni precum tub electronic, tranzistor, lampă, frecvență, acord, modulație devin baghete magice care odată activate deschid poarta universului radio.
Aici suntem întâmpinați de giganți ai industriei – Philips, Telefunken, Radiola, AEG, Siemens, de necunoscuți celebri – Emud, Orion, Tefag, Lemouzy, Ducretet-Thompson, de fantome ale trecutului – VE 301…și nu în ultimul rând de nume familiare – Simfonia, Carmen, Darclée…
O voce cunoscută deapănă monoton o poveste ce nu pare să aibă sfârșit: în anul 1887, fizicianul german Heinrich Hertz (1857 – 1894) a descoperit undele magnetice sau hertziene; în mai 1895, fizicianul rus Alexandr Popova inventat antena; inginerul şi fizicianul italian Guglielmo Marconi (1874 – 1937), inventatorul telegrafiei fără fir şi a antenei de emisie legate la pământ a cunoscut adevărata glorie în ziua de 18 ianuarie 1903, când a pus aparatul său la dispoziţia preşedintelui Statelor Unite, Theodore Roosvelt, pentru ca acesta să transmită mesajul de felicitare regelui Eduard al VII-lea al Angliei; în 1909, Marconi a obţinut Premiul Nobel pentru fizică datorită acestei invenţii; Tesla a pierdut primul proces în vederea recunoaşterii „paternităţii” radioului, intentat lui Marconi în 1915; la 20 noiembrie 1920 la Pittsburg este pusă în funcţiune o staţie de transmisie permanentă de radiodifuziune; în anul 1908, radiofonia românească face primii paşi prin instalarea unui post de radiotelegrafie la Constanţa; primul post radiotelegrafic cu ajutorul căruia s-au putut realiza legături cu străinătatea (Atena, Roma, Paris) a fost pus în funcţiune de către inginerul Emil Giurgea (1885-1960) în Turnul lui Ţepeş de la Filaret, în anul 1914; în anul 1920, un grup de radioamatori condus de profesorul Dragomir Hurmuzescu a avut iniţiativa de a înfiinţa un curs de radiocomunicaţii la Universitatea Bucureşti; la 1 noiembrie 1928 a fost realizată prima transmisiune radiofonică a postului Radio Bucureşti, la ora 17:00, pe lungimea de undă de 401,6 metri, cu o putere de 0,4 kW. S-a auzit „Alo, alo, aici Radio Bucureşti”[1].
Ai curajul să o urmezi pentru a începe explorarea universului radio?
Expoziția poate fi vizitată până la data de 30 iunie a.c. de marți până duminică în intervalul orar 10.00 – 18.00.
[1]Sursa web pentru informațiile prezentate o reprezintă site-ul radioromaniacultural.ro –https://www.radioromaniacultural.ro/sectiuni-articole/produs-de-radio-romania/documentar-ziua-mondiala-a-radioului-13-februarie-locul-si-rolul-radiodifuziunii-publice-in-istoria-romaniei-id10698.html