Biblioteca Județeană „G. T. Kirileanu“ Neamț, în parteneriat cu Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ Iași și Grădina Botanică „Anastasie Fătu“ Iași, organizează miercuri, 6 mai 2026, ora 12.00, în Sala Info-Club II, evenimentul „Personalități nemțene cu remarcabile contribuții la dezvoltarea Grădinii Botanice «Anastasie Fătu» din Iași, la 170 de ani de la înființare“. Integrat în cadrul proiectului „Să cunoaştem istoria judeţului prin memoria comunităţii. Oameni, locuri, fapte“ medalionul evocator al cărui amfitrion va fi prof. Mihaela Mereuță, managerul Bibliotecii Județene, îşi propune să readucă în actualitate figurile a doi membri de seamă ai comunităţii ştiinţifice din România, originari din judeţul Neamţ, respectiv Constantin Papp, la 130 de ani de la naștere și Constantin Burduja, la 120 de ani de la naștere.
Evenimentul va fi onorat de prezenţa prof. univ. dr. Cătălin Tănase, directorul Grădinii Botanice „Anastasie Fătu“ din Iași, membru corespondent al Academiei Române, care va susţine o conferinţă dedicată celor două personalităţi. La rândul său, prof. univ. dr. Gogu Ghiorghiță, membru al Academiei Oamenilor de Știință din România, va prezenta amintiri inedite despre personalitățile omagiate, precum și un portret al prof. univ. dr. Cătălin Tănase.
mostbet mostbet az mostbet mostbet az mostbet pin up mostbet mostbetCătălin Tănase
Născut la 19 februarie 1962, în comuna Epureni, județul Vaslui, a urmat, în perioada 1981-1985 și 1990-1992, cursurile Facultății de Biologie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași, pe care le-a absolvit în calitate de șef de promoție.
În anul 1998 a susținut teza de doctorat cu titlul „Cercetări sistematice și ecologice asupra micromicetelor din Masivul Rarău“, sub coordonarea profesorului Mihai Mititiuc.
A desfășurat activități didactice şi de cercetare, în calitate de asistent universitar (1992), şef de lucrări (1996), conferențiar universitar (2002) şi profesor universitar (2008) la Facultatea de Biologie a Universității „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași.
Susține cursuri de Micologie, Fitopatologie, Sistematica criptogamelor, Bioconversii microbiene și Conservarea biodiversităţii.
Între 2008-2012 a fost ales Cancelar general, iar ulterior, între 2012 și 2020, a îndeplinit funcția de Prorector al Universității „Alexandru Ioan Cuza“ din Iași.
Din anul 2007 este directorul Grădinii Botanice „Anastasie Fătu“ din Iași.
A fost ales membru corespondent al Academiei Române în anul 2018.
Constantin Papp (1 ianuarie 1896 – 17 august 1972)
Biolog, profesor universitar, director al Grădinii Botanice (1937-1958), unul din cei mai mari briologi români.
A urmat şcoala primară şi Liceul „Petru Rareş“ în Piatra-Neamţ, promoţia 1914. Absolvent al secţiei Agricole a Facultăţii de Ştiinţe din Iaşi (1922), licenţiat al Facultăţii de Farmacie din Iaşi (1922) şi al secţiei de Ştiinţe Naturale a Facultăţii de Ştiinţe de la Universitatea din Bucureşti, iar apoi a celei din Iaşi (1922), C. Papp îşi susţine teza de doctorat în 1926 cu titlul „Contribuţii la studiul briofitelor din Moldova“, sub conducerea profesorului Al. Popovici.
După un stagiu de specializare în Germania, la Institutul Botanic din Berlin – Dahlem, în 1928 publică mult apreciata „Die Monographie der Gattung Melica L“.
Predă Botanica din 1935 până în anul 1964, când se pensionează, fiind distins cu titlul de profesor universitar emerit.
Membru al Academiei de Ştiinţe din România, C. Papp este autorul unui număr de peste 130 de lucrări ştiinţifice de floristică, taxonomie, corologie şi farmacologie, cele mai multe fiind din domeniul biologiei, pe care îl ilustrează cu renumita monografie „Briofitele din România“ (1970).
Este, de asemenea, monograful genului Melica în opera capitală „Flora României“ şi autorul unei vaste colecţii de briofite, aflată în Herbarul Facultăţii de Biologie din Iaşi.
Constantin Burduja (24 februarie 1906 – 26 iulie 1983)
Biolog, profesor universitar, director al Grădinii Botanice (1958-1962), iniţiatorul şcolii de morfologie şi anatomie vegetală la Universitatea din Iaşi.
A urmat şcoala primară în satul natal (Borniş – Neamţ) şi Liceul „Petru Rareş“ în Piatra-Neamţ, promoţia 1931. Licenţiat al secţiei Ştiinţe naturale de la Facultatea de Ştiinţe a Universităţii din Iaşi (1935), C. Burduja îşi susţine teza de doctorat „Contribuţie la studiul florei şi vegetaţiei din Depresiunea Roznov-Neamţ“ în anul 1949, sub conducerea înaintaşului său C. Papp.
A predat Geobotanica, Fitogeografia şi Morfologia plantelor până în 1971, când se pensionează, funcționând în continuare ca profesor consultant şi conducător de doctorat.
Florist şi ecolog neîntrecut, autor al unui număr de peste 100 de lucrări ştiinţifice, privind vegetaţia Molodovei şi Dobrogei, iniţiator al studiilor de anatomie vegetală comparată, ecologică şi experimentală, C. Burduja este citat în diferite lucrări de sinteză şi tratate publicate în străinătate.
Alături de renumitul botanist E. Ţopa, este considerat unul dintre ctitorii noii grădini botanice din Dealul Copoului.
Grădina Botanică „Anastasie Fătu“ Iași
Grădina Botanică, înfiinţată în anul 1856, poartă numele fondatorului său, medicul şi naturalistul Anastasie Fătu. Este prima grădină botanică universitară românească şi, în acelaşi timp, cea mai mare din ţară, unică prin numărul mare de specii vegetale şi prin măsurile speciale de conservare aplicate.
Amenajarea grădinii botanice pe Dealul Copou, începută în anul 1963, a fost continuată şi dezvoltată permanent. Pe actualul amplasament ocupă o suprafață de 87,95 de hectare, fiind organizată în 10 secţii: Sistematică, Fitogeografică, Complexul de Sere, Flora şi Vegetaţia României, Silvostepa Moldovei, Biologică, Plante Utile, Dendrarium, Ornamentală şi Rosarium.
În prezent, colecţiile Grădinii Botanice reunesc 7.780 de taxoni vegetali, care provin din diferite regiuni biogeografice, fiind cultivaţi în condiţii protejate şi în exterior. Cadrul natural oferă condiţii excelente pentru conservarea fondului genetic de plante indigene şi exotice, educaţie, cercetare şi recreere.
Caracterul unic al Grădinii Botanice din Iaşi este conferit de valoarea patrimonială remarcabilă a colecţiilor ştiinţifice şi de secţia destinată persoanelor cu dizabilităţi de vedere, unde speciile de plante, bogate în uleiuri eterice, sunt prevăzute cu explicaţii în alfabetul Braille.
De asemenea, menționăm prezența a două exemplare de tei argintii, care provin din drajonii colectați din Teiul lui Eminescu și plantați în anul 1981, în secția Biologică.
În lunile februarie-august sunt prezentate colecţii cu azalee, camelii, orhidee, crotoni, cactuşi, bonsai, lalele, irişi, narcise, trandafiri şi dalii, iar în lunile septembrie-noiembrie, începând cu anul 1976 sunt expuse, sub genericul „Flori de toamnă“, crizanteme, fructe, seminţe, varză, sfeclă, ardei şi dovleci decorativi, care atrag anual peste 330.000 de vizitatori, din ţară şi din străinătate.
Grădina Botanică colaborează cu peste 450 de instituţii din ţară şi din străinătate. Din anul 2000, este membru fondator al Asociaţiei Grădinilor Botanice din România, membru în International Plant Exchange Network (2009) şi Botanical Gardens of Coimbra Group Universities (2011).
Grădina Botanică include un herbar (cu peste 47.812 coli), o bibliotecă (cărţi: 16.140 bucăţi şi 6.950 bucăţi reviste şi volume periodice) şi un muzeu cu eşantioane de fructe, seminţe şi mostre care provin de la diferite esenţe lemnoase indigene sau exotice.
Dintre publicaţiile Grădinii Botanice, revista Journal of Plant Development este editată în sistem Open Access și are alocat începând cu volumul 25/2018 prefixul DOI (Digital Object Identifier): 10.47743. Revista Grădinii Botanice se editează într-un volum pe an, format online şi tipărit (ISSN-L 2065-3158). Revista a fost inclusă în regim full-text în baze de date internaţionale, dar şi în alte surse de indexare electronice.
Sursa: Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ Iași