16 femei românce – muceniţe, monahii, soţii de domnitori, mame de sfinţi şi mărturisitoare – vor fi canonizate oficial în ziua de 6 februarie. Ceremonia va avea loc la Catedrala Patriarhală și va fi oficiată de către Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel.
Potrivit unui comunicat al Biroului de Presă al Patriarhiei Române, evenimentele liturgice vor începe joi, 5 februarie, la ora 17:00, când se va săvârşi ultima slujbă de pomenire pentru cele 16 femei românce cu viaţă sfântă. Vineri, înainte de încheierea Sfintei Liturghii, va avea loc solemnitatea proclamării generale a canonizării celor 16 femei românce cu viaţă sfântă de către Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, Preafericitul Părinte Daniel, înconjurat de ierarhii Sfântului Sinod.
mostbet mostbet az mostbet mostbet az mostbet pin up mostbet mostbetCele 16 femei cu viață sfântă, care vor fi trecute în calendarul ortodox, sunt:
- Doamna Maria Brâncoveanu (1661-1729), soţia Sfântului Voievod Martir Constantin Brâncoveanu, cu titulatura de Sfânta Doamnă Maria Brâncoveanu şi cu cinstire în data de 16 august;
- Schimonahia Filofteia Antonescu de la Mănăstirea Pasărea (jumătatea sec. al XVIII-lea – 1833), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Filofteia de la Pasărea, mama Sfântului Ierarh Calinic de la Cernica şi cu cinstire în data de 12 aprilie;
- Monahia muceniţă Evloghia Ţârlea de la Mănăstirea Samurcăşeşti-Ciorogârla (1908-1949), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Muceniţă Evloghia de la Samurcăşeşti şi cu cinstire în data de 19 decembrie;
- Schimonahia Elisabeta Lazăr de la Mănăstirea Pasărea (1970-2014), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Elisabeta de la Pasărea şi cu cinstire în data de 5 iunie;
- Monahia Platonida (1487-1554), soţia Sfântului Voievod Neagoe Basarab, cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Platonida de la Argeş (fostă Despina Miliţa, soţia voievodului) şi cu cinstire în data de 26 septembrie;
- Măndălina Cătălinici (1895-1962) cu titulatura de Sfânta Magdalena de la Mălainiţa şi cu cinstire în data de 15 octombrie;
- Schimonahia Mavra de pe muntele Ceahlău (sec. XVII-XVIII) cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Mavra de pe Ceahlău şi cu cinstire în data de 4 mai;
- Schimonahia Nazaria, prima stareţă a Mănăstirii Văratic (1697-1814), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Nazaria de la Văratic şi cu cinstire în data de 17 august;
- Schimonahia Olimpiada, ctitora Mănăstirii Varatic (1757-1842), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Olimpiada de la Văratic şi cu cinstire în data de 17 august;
- Olimpia Tănase (1880-1967), mama Cuviosului Petroniu de la Prodromu, cu titulatura de Sfânta Olimpia din Fărcaşa şi cu cinstire în data de 4 iulie;
- Blandina Gobjila (1906-1971), învăţătoare, 15 ani deportată în Siberia, cu titulatura de Sfânta Mărturisitoare Blandina de la Iaşi şi cu cinstire în data de 24 mai;
- Monahia Elisabeta (Safta) Brâncoveanu (1776-1857), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Elisabeta (Safta) Brâncoveanu şi cu cinstire în data de 17 august;
- Anastasia Şaguna (1785-1836), mama Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, cu titulatura de Sfânta Anastasia Şaguna, mama Sfântului Ierarh Andrei Şaguna şi cu cinstire în data de 1 decembrie;
- Monahia Filotimia Manolache de la Mănăstirea Râmeţ (1896-1989), mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv de la Râmeţ, cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Filotimia de la Râmeţ, mama Sfântului Cuvios Dometie cel Milostiv şi cu cinstire în data de 6 iulie;
- Monahia Antonina Diaconu de la Mănăstirea Tismana (1923-2011), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Antonina de la Tismana şi cu cinstire în data de 23 decembrie;
- Monahia Matrona Ciupelea, stareţa Mănăstirii Hurezi (1852-1935), cu titulatura de Sfânta Cuvioasă Matrona de la Hurezi şi cu cinstire în data de 5 mai.