Atac agresiv al gândacului de scoarță în pădurile județului: 2818 hectare de foioase, 12.654 de hectare de brad și 640 de hectare de gorun sunt afectate de uscare încă de anul trecut, în diverse procente. Anul acesta, fenomenul s-a extins.
Situația gravă se datorează unor greșeli făcute pe vremea comunismului. În anii 60-70, s-au înființat plantații masive de rășinoase la altitudini joase, pentru a asigura materia primă necesară producției de celuloză. Deși tineri încă, arborii n-au rezistat schimbărilor climatice și perioadelor lungi de secetă și au intrat în declin, stare în care emit anumite semnale chimice. Gândacii de scoarță le percep, atacă, se înmulțesc între coajă și trunchi, și în 3 săptămâni noua generație își ia zborul spre alți copaci. Pentru a stopa răspândirea dăunătorilor, arborii atacați ar trebui extrași imediat ce apar scurgerile de rășină, însă procedurile sunt extrem de greoaie și organizarea unei licitații durează cel puțin o lună de zile, timp suficient pentru ca gândacul să se înmulțească.
mostbet mostbet az mostbet mostbet az mostbet pin up mostbet mostbet
”Noi identificăm zonele afectate, întocmim APV-urile (actele de punere în valoare) iar Garda Forestieră are 15 zile termen să le verifice – așa e procedura. Problema apare din momentul în care ai partida, până scoți lemnul. Se organizează acele licitații la o lună de zile, se poate să nu vină nimeni și să mai treacă încă o lună, iar lemnul rămâne acolo. După ce l-ai scos la drum auto, îl mai ții acolo încă un ciclu de licitație sau două, și așa trec 4-5 luni. E foarte greu. Mai există și prevederea ca 50% din masa lemnoasă să fie scoasă și vândută la drum auto, conform Codului Silvic. În schimb, nu avem nicio prevedere care să nea dea voie să acționăm imediat. Suntem cu câțiva pași în urmă, n-o să se schimbe mâine legislația, nu va mai fi nici brad, nici molid la altitudini joase în câțiva ani de zile”, a declarat ing. Viorel Timișescu, purtătorul de cuvânt al Direcției Silvice Neamț.
”Gândacul nu este factorul determinant al uscării pădurilor. Insectele există permanent, dar atunci când arborele este viguros secretă suficientă rășină încât să înece gândacii în galeriile lor. Arborii afectați de secetă nu mai reușesc să genereze acea rășină care i-ar salva. Acum, ce s-a uscat nu mai reprezintă niciun pericol. Trebuie extrași, însă, arborii atacați de gândaci, pentru a stopa extinderea fenomenului. Am avut o ședință cu șefii de ocoale și conducerea Direcției Silvice, acum vreo 3 luni, când ne pregăteam pentru astfel de momente și le-am spus viziunea mea asupra intervențiilor. Ca să urgentăm procedura cu verificarea APV-urilor pentru produse accidentale, le trimitem notificări că nu le verificăm pentru că suntem foarte încărcați, și mai câștigăm 10 zile, se poate începe imediat exploatarea. Și le-am sugerat ca aceste volume să fie exploatate de formațiile de lucru ale ocoalelor silvice, ca să nu mai piardă timpul cu organizarea licitațiilor”, a declarat ing. Vlad Vieru, șeful Gărzii Forestiere Neamț.
Reprezentanții Direcției Silvice spun, însă, că ocoalele silvice au deja partizi în exploatare și nu reușesc să facă față unor lucrări noi. Așa că, cel puțin deocamdată, singura metodă de a diminua înmulțirea gândacului de scoarță rămâne rețeaua de nade feromonale – niște capcane care atrag masculii și-i elimină din ciclul reproductiv.
Pădurilor uscate în 2024 li se adaugă alte suprafețe afectate în 2025, cantitățile de lemn care trebuie extrase fiind de mii de metri cubi în fiecare ocol silvic, cu excepția celui de la Tazlău:
În momentul de față, din pădurile județului Neamț ar trebui extrasă cantitatea de peste 60.000 mc de lemn.
Cristina Mircea