Astăzi (24 mai) de Ziua Europeană a Parcurilor, un eveniment dedicat celebrării și conștientizării importanței parcurilor naționale și ariilor protejate, vă invităm în lumea amfibienilor. Izvorașul cu burtă galbenă, tritonul cu creastă sau tritonul carpatic sunt unele dintre speciile protejate din Parcul Național Ceahlău.
La nivel global speciile de amfibieni (broaște și salamandre), animale cu piele umedă adaptate la medii acvatice și dependente de apă, trec printr-un proces de declin al populațiilor prin micșorarea numărului de indivizi sau dispariția completă a unor specii din diverse zone.
mostbet mostbet az mostbet mostbet az mostbet pin up mostbet mostbetAmfibienii, prin natura lor, fiind în contact intim cu apa, care fără exagerare poate fi asemănată cu sângele planetei, sunt expuși unor factori de risc majori cauzați de activitatea umană: de la poluarea apelor cu substanțe toxice pe care le absorb prin piele până la dispariția apei prin drenarea zonelor umede și secarea bălților și regularizări de albii.
Deseori, influența nefastă și globală a speciei umane se face simțită chiar în ariile protejate unde teoretic speciile ar putea să-și găsescă refugii.
Și dacă avem motive să credem că apa pâraielor și a bălților mici din Parcul Național Ceahlău este destul de curată pentru speciile sensibile de amfibieni, acestea nu sunt însă ferite de toate pericolele, fiind și aici vulnerabile la anumite boli, ca de exemplu o micoză a pielii care a fost transmisă la nivel global prin intermediul unor broscuțe vândute ca animale de companie.
Batrachochytrium dendrobatidis (Bd) și B. salamandrivorans (în traducere din latină mâncătoarea de salamandre, Bsal) sunt două ciuperci care cauzează boli specifice care pot decima speciile de amfibieni, atât de anure (broaște) cât și de urodele (salamandre și tritoni). Se cunosc numeroase cazuri în care întregi populații au dispărut ca urmare a infecției, inclusiv în Europa.
Recunoscând acest pericol și având ca scop conservarea speciilor și habitatelor în Masivul Ceahlău, Serviciul de Administrare al Parcului și-a asumat prin Planul de Management recent aprobat să facă (prin resurse proprii sau colaborări) o testare a amfibienilor din Parc pentru a putea ști din timp dacă micozele de mai sus au ajuns în zonă (fiind ușor transmisibile inclusiv prin echipament de pescuit păstrat umed sau necurățat de la o apă la alta) și pentru a căuta măsuri de reducere a impactului acestora.
În acest context Administrația Parcului Național Ceahlău a avut plăcerea, în perioada 16-18 mai 2025 de a lucra împreună cu Ioana Popescu, medic veterinar și doctorand în cadrul facultății de Medicină Veterinară București, care colaborează și cu Zoological Society of London pentru o teză de doctorat al cărei subiect de cercetare este axat pe identificarea și caracterizarea chitridiomicozei la amfibienii din România.
Împreună cu doamna Popescu au fost prezenți și trei studenți la medicină veterinară pentru care Parcul Național Ceahlău a devenit, conform uneia din menirile sale, un valoros laborator în aer liber necesar conservării naturii.
Colaborarea a presupus, pe o vreme extrem de ploioasă, colectarea mai multor indivizi de tritoni (Lissotriton montandoni – triton carpatic endemic în arcul montan carpatic, Ichthyosaura alpestris – triton alpin, Triturus cristatus – triton cu creastă) salamandre și broaște (Bombina variegata – izvoraș de munte) din mai multe microhabitate din Parcul Național Ceahlău și testarea lor printr-o metodă non-invazivă.
Aceste teste presupun frecarea delicată a pielea animalului cu un recoltor de tip swab pentru testele qPCR (nu foarte diferit ca formă de bețișoarele de curățat urechile) și analiza vizuală a stării de sănătate a animalelor (măsurarea dimensiunii, a greutății, înregistrarea unor probleme de sănătate – cicatrici, umflături, degete lipsă etc. și aprecierea vitalității) apoi eliberarea animalelor în locul unde de au fost capturate.
Probele recoltate de pe piele vor fi trimise la Londra unde se va extrage din ele și se va analiza ADN. Prin analiză se va putea ști dacă ADN-ul ciupercilor de mai sus este prezent și mai ales în ce măsură este prezent în populație și totodată se vor putea obține date preliminare despre capacitatea populației de amfibieni de aici de a rezista acestor posibili patogeni.
În perioada menționată au fost testate peste 200 de animale (tritoni și broaște).
Mai jos, un film scurt despre amfibienii din Parcul Național Ceahlău: amfibieni Ceahlău
și câteva imagini din cadrul activității desfășurate:
Capcane tip umbrelă pentru capturarea tritonilor, pe timp de noapte, când aceștia sunt mai activi:
Capturarea amfibienilor cu minciocul, în bălți temporare:
Tritoni carpatici, tritoni alpini și tritoni cu creastă pregătiți pentru recoltare de probe. Recipientele și toate echipamentele folosite sunt sterilizate cu alcool, spălate și uscate înainte de fiecare folosire pentru a nu exista riscul transmiterii unor patogeni de la o baltă la alta:
Măsurarea indivizilor testați:
Cântărirea exemplarelor:
Prelevarea de probe de pe piele. Aici burta unui izvoraș de munte. Desenul în culori galben și negru are rol de avertizare pentru prădători (la fel ca în cazul albinelor și a viespilor de exemplu). Pielea acestor broscuțe este toxic-iritantă pentru mucoasele mamiferelor.
Administrația Parcului Național Ceahlău