Manole Dănuț Fîrțală, care se află după gratii și acolo va rămâne cel puțin până pe 21 iunie (Curtea de Apel Bacău i-a respins contestația împotriva măsurii arestării preventive) a aplicat o metodă cu tradiție în România: a pretins bani de la administratorii firmelor cu care încheiase contracte. Sume mici, de ordinul a 2.000-3.000 de lei, dar deranjante pentru unul dintre patroni. Pe 19 ianuarie 2024, acesta a depus un denunț la Direcția Generală Anticorupție Neamț și așa a fost înregistrat un dosar penal, în care au început cercetările pentru infracțiunile de luare de mită, dare de mită, abuz în serviciu, folosirea funcției pentru favorizarea unei persoane, fals intelectual şi uz de fals. Pe 22 ianuarie, tot la DGA Neamț au fost înregistrate alte două denunțuri, de data aceasta cu documente pentru susţinerea aspectelor sesizate.
În baza denunţurilor au fost întocmite două dosare penale, conexate ulterior, pentru luare de mită, dare de mită, delapidare, abuz în serviciu, folosirea funcţiei pentru favorizarea unei persoane, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată şi uz de fals.
Se impune precizarea că hotărârile făcute publice la cererea presei sunt anonimizate. Din acest motiv, în cuprinsul motivării hotărârii de arestare, primarul Manole Dănuț Fîrțală figurează ca fiind ”inculpatul A”, iar consilierul său personal Sebastian Maxim este ”inculpatul B”.
”Examinarea materialului probator disponibil în acest stadiu al anchetei susţine suspiciunea rezonabilă că, (…) S.C. „A” S.R.L. Tarcău, societate comercială care ar fi încheiat cu U.A.T. Tarcău, reprezentată de făptuitorul A, (…) contracte de servicii:
- contractul de servicii din 31.08.2022, având ca obiect prestarea de către S.C. „A” S.R.L. Tarcău de servicii de operare punct control dotat cu bariere DC 135 Tarcău-Ardeluţa;
- contractul de servicii din 31.08.2022, având ca obiect prestarea de către S.C. S.C. „A” S.R.L Tarcău de servicii de curăţenie birouri la sediul U.A.T. Tarcău pentru trei corpuri de clădire;
- contractul de servicii din 31.08.2022, având ca obiect prestarea de către S.C. „A” S.R.L Tarcău de servicii de supraveghere şi permanenţă la sediul Primăriei Tarcău;
- contractul de servicii din 31.08.2022, având ca obiect prestarea de către S S.C. „A” S.R.L Tarcău de servicii de întreţinere a drumurilor comunale şi săteşti din comuna Tarcău;
- contractul de servicii din 31.08.2022, având ca obiect prestarea de către S.C. „A” S.R.L Tarcău de servicii de transport mărfuri diverse pentru comuna Tarcău.
Toate aceste contracte ar fi fost semnate din partea achizitorului de către inculpatul A, în calitate de primar al comunei Tarcău, perioada de contractare a acestora expirând la data de 31.12.2022, cu posibilitatea de prelungire.
Din examinarea contractelor antemenţionate, se observă că printre clauzele acestora se numără, în toate cele cinci contracte o clauză (paragraful 15- „recepţie şi verificări”) – în care este prevăzut dreptul achizitorului de a verifica modul de prestare a serviciilor pentru a stabili conformitatea acestora. Verificările trebuiau făcute în conformitate cu prevederile contractuale, iar achizitorul avea obligaţia de a notifica în scris prestatorului identitatea reprezentanţilor săi împuterniciţi pentru acest scop.
Probele disponibile susţin că persoanele împuternicite să efectueze verificări în procedura de execuţie a celor cinci contracte comerciale ar fi fost inculpatul B şi suspectul C, ambii funcţionari în cadrul U.A.T. Tarcău.
Conform susţinerilor martorului denunţător Y, o bună parte din serviciile contractate nu ar fi fost prestate efectiv, însă achizitorul U.A.T. Tarcău, prin reprezentanţii săi, ar fi emis documente în fals, prin care ar fi confirmat lucrările pretins a fi efectuate de către prestatorul S.C. „A” S.R.L Tarcău, având drept consecinţă plata de către achizitor a sumelor de bani contractate şi dovedite cu înscrisurile antemenţionate.
Potrivit susţinerilor martorului denunţător, această înţelegere ar fi avut drept scop, pe lângă executarea obligaţiilor contractuale de decontare a serviciilor prestate, recompensarea celor trei funcţionari publici de către martorul denunţător Y, cu diverse sume de bani.
Astfel, martorul denunţător a susţinut că în cursul anului 2022 i-a remis, în mod direct, inculpatului A suma de 5.000 de lei, cu titlu de folos material necuvenit, pentru faptul că acesta a dispus Serviciului Financiar al U.A.T. Tarcău, efectuarea plăţilor contractuale, deşi o parte dintre servicii nu fuseseră prestate efectiv. Acelaşi martor denunţător a susţinut că tot în cursul anului 2022 i-a remis inculpatului B suma totală de 6.000 de lei în trei tranşe a câte 2.000 de lei, pentru că a confirmat în procedura de executare a celor cinci contracte serviciile pretins efectuate de către S.C. „A” S.R.L Tarcău, precum şi o altă sumă de bani, neindividualizată, pentru a fi remisă suspectului C, în acelaşi scop, sumă de bani care însă a rămas în posesia inculpatului B.
Conform susţinerilor martorului denunţător, aflând despre acest lucru, i-ar fi dat direct suspectului C, în cursul anului 2022, suma de 1.000 de lei, în două tranşe a câte 500 de lei, pentru că acesta din urmă a confirmat în procedura de executare a celor cinci contracte serviciile pretins efectuate de S.C. „A” S.R.L Tarcău”, se arată în motivarea hotărârii de arestare a primarului și a consilierului său personal.
Istoria s-a repetat și în anul 2023, când aceeași societate comercială a încheiat alte 4 contracte de prestări servicii cu Primăria Tarcău, în aceleași condiții ca în anul precedent. Diferența a fost că primăria a făcut plățile cu mari întârzieri, situaţie care a generat o răcire a relaţiilor dintre administratorul firmei și primar. Plățile s-au făcut în perioada decembrie 2023 – martie 2024.
În perioada 15.02.2024 -14.05.2024, administratorul firmei, martorul denunțător Y, a fost autorizat să participe în dosar în calitate de colaborator cu identitate reală, inclusiv să realizeze înregistrări audio-video cu dispozitivele tehnice puse la dispoziţie de către organele de poliţie judiciară.
”La data de 15.02.2024 Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamţ a pus la dispoziţia colaboratorului Y suma de 5.000 de lei din fondul de flagrant al Ministerului Public, iar probele disponibile susțin bănuiala rezonabilă că, la data de 16.02.2024 colaboratorul s-ar fi întâlnit succesiv cu inculpaţii B şi A, cărora le-ar fi remis sumele de 2.000 de lei, respectiv de 3.000 de lei, cu titlu de mită, în legătură cu contractele de achiziţii publice încheiate în perioada 2022-2023 de către U.A.T. Tarcău cu S.C. „A” S.R.L Tarcău. (…) La data de 27.03.2024 Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamţ a pus la dispoziţia colaboratorului suma de 5.000 de lei din fondul de flagrant al Ministerului Public, iar la aceeaşi dată colaboratorul s-ar fi întâlnit succesiv cu inculpaţii B şi A, existând suspiciunea rezonabilă că în cadrul acestor întrevederi le-ar fi remis sumele de 2.000 de lei, respectiv 3.000 de lei, cu titlu de mită, în legătură cu contractele de achiziţii publice încheiate în perioada 2022-2023 de către U.A.T. Tarcău cu S.C. „A” S.R.L Tarcău”, se arată în aceeași hotărâre a Tribunalului Neamț.
În fața procurorului, primarul a susținut că i-a împrumutat bani de mai multe ori martorului denunțător, întrucât acesta s-a plâns că nu are cu ce-și plăti angajații, din cauza întârzierilor cu care primăria făcea decontările.
”În declaraţia sa în calitate de inculpat, acesta a estimat suma de bani pe care a împrumutat-o martorului denunţător în anii 2022-2023 la aproximativ 8000 lei, din care a susţinut că acesta din urmă i-a restituit 3000 lei anul acesta, respectiv, aproximativ 4000 lei în 2022. La rândul său, inculpatul B, a relatat în declaraţia dată ca suspect că nu-şi aminteşte dacă în anul 2022 şi în anul 2023 a primit de la martorul denunţător vreo sumă de bani, însă fiind prieteni, îşi făceau servicii reciproce în activitatea de administrare a propriilor gospodării, fără legătură cu contractele de prestări servicii. A susţinut că, în anul 2024, martorul denunţător a venit acasă la el şi i-a dat suma de 2000 lei cu titlu de preţ pentru cei trei purcei de rasă Mangalița pe care i-a dat acestuia la începutul anului 2023, cu acea ocazie martorul denunţător spunându-i că-i va da banii când va avea. Susţine că i-a mai trimis câteva mesaje pentru a-i aminti că trebuie să-i plătească preţul acestora, dar la modul amical, nu ca ultimatum. După două-trei săptămâni de la momentul primirii sumei de 2000 lei, lucru care s-a întâmplat la inculpat acasă, s-a întâlnit întâmplător cu martorul denunţător, ocazie cu care au mers să bea o cafea la restaurantul ,,Baical’’ şi în cursul discuţiilor i-a cerut împrumut suma de 2000 lei fie pentru a repara maşina fostei soţii, fie pentru o asigurare RCA. Acesta i-a dat banii dar nu au stabilit un termen de restituire întrucât erau prieteni şi la rândul său îl ajutase similar în trecut. (…) Explorând această conversaţie, judecătorul observă că niciun indiciu din care să reiasă că ar fi vorba de restituirea unei sume de bani dată cu titlu de împrumut nu poate fi identificat. Cuvinte precum „împrumut”, „restituirea datoriei”, sau echivalente nu sunt folosite iar din conversaţie se deduce că ar fi vorba de sume pregătite de martorul denunţător în legătură cu contractele de achiziţie antemenţionate. Judecătorul apreciază că prudenţa deosebită de care inculpatul pare a da dovadă, cu toate că, cei doi s-ar fi deplasat acasă la inculpat iar remiterea banilor s-ar fi făcut în acest spațiu privat, nu se justifică în condiţiile în care ar fi fost vorba de sume de bani împrumutate martorului denunţător şi pe care acesta doar i le-ar fi restituit”.
Ce-ar mai fi de spus?
Cristina Mircea
