Site icon

In memoriam Cristian Livescu

Scriitorul, criticul literar şi de artă, profesor dr. Cristian Livescu și-a încheiat astăzi, 20 mai, călătoria pământeană. Ultima distincție care i s-a decernat a fost Premiul pentru critică literară Opera Omnia, al revistei ”Convorbiri Literare”, acum o lună. A fost cel mai longeviv colaborator, din actuala serie, condusă din 1995, de Cassian Maria Spiridon.

Născut la 24 decembrie 1945, la Focşani, Vrancea. Tatăl, Ioan Livescu, inginer constructor, originar din Piatra Neamţ, mama, Georgeta, casnică.

mostbet mostbet az mostbet mostbet az mostbet mostbet

Studii primare şi liceale: la Piatra Neamţ (Liceul „Petru Rareş”, până în 1962) şi Brăila (Liceul nr. 3, 1962-1963).

Studii universitare: Facultatea de filologie – limba şi literatura română – Universitatea Bucureşti (promoţia 1968), absolvită cu lucrarea de diplomă „O modalitate de analiză critică structuralistă – poetica transformaţională. Cu aplicaţie la poemul Morgenstimmung de Tudor Arghezi” (la Catedra de Teorie şi Critică literară – îndrumător, prof. univ. Savin Bratu); i-a avut profesori, între alţii, pe G. Călinescu, T. Vianu, Al. Piru, G. C. Nicolescu, Al. Graur, Emanuel Vasiliu, Dan Hăulică, Romul Munteanu, Ovidiu Drimba;

Între 1969-1990 – redactor la ziarul „Ceahlăul” din Piatra Neamţ, la rubrica de cultură. Publică numeroase articole, cronici, recenzii, interviuri legate de fenomenul artistic, literar şi teatral.

Din 1990, consilier, iar din 2004, consilier superior la Inspectoratul pentru Cultură al judeţului Neamţ, devenit Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional a judeţului Neamţ.

Stare civilă: căsătorit, soţia – Gabriela Livescu, avocat, fiica – Christina Ruxandra Livescu – absolventă a Facultăţii de Ştiinţe Politice, Universitatea „Petre Andrei”, Iaşi, cursuri de zi, redactor la Editura CRIGARUX din Piatra Neamţ.

Consilier judeţean între anii 1996-2012, preşedinte al Comisiei de cultură, învăţământ, sănătate, cercetare ştiinţifică între 1996-2008, contribuind la reforma în instituţiile de cultură din judeţ.

Debut literar, în revista „Ateneu” – 1971, publicaţie la care, în perioada 1973-1989, susţine cronică literară permanentă, iar din 1980 studii şi eseuri despre Mihai Eminescu.

Din 1997 până în prezent susţine Cronica literară la revista „Convorbiri literare”, între 1997-2001, despre cărţile de critică literară-eseu; din 2002 şi în prezent, despre cărţile de poezie.

Doctor în Filologie al Universităţii Al. I. Cuza din Iaşi, cu teza „Mihai Eminescu – Strategiile textuale ale debutului literar”, coordonator ştiinţific – prof. univ. dr. Dan Mănucă, referent – acad. Mihai Cimpoi, calificativ Magna cum laude.

AUTOR AL VOLUMELOR

 EDIŢII CRITICE

ALTE LUCRĂRI PUBLICATE

 ÎN VIAŢA PUBLICĂ

PARTICIPĂRI INTERNAŢIONALE

În mai 2000, participant în delegaţia Uniunii Scriitorilor, la Simpozionul internaţional „Aniversări UNESCO – Mihai Eminescu”, la Veneţia, în organizarea Institutului Român de Cultură şi Cercetări Umaniste, cu comunicarea Canonicul Mihai Eminescu şi paradigma geniilor exilate, lucrare publicată în volumul omagial realizat cu acest prilej (Atti del Convegno Internazionale „Mihai Eminescu”);

În aprilie-mai 2001, împreună cu scriitorul Thomas Krämer, realizează Acordul între Reprezentanţa Neamţ a US şi Uniunea Scriitorilor din Renania Palatină – Germania, urmată de o vizită la Mainz, Bonn şi Ahrweiler, unde a susţinut conferinţe despre Mihai Eminescu şi poezia românească a sec. XX; schimburi statornice cu redacţia revistei „Dichtungsring”;

În decembrie 2003, coordonator al Simpozionului „Victor Brauner sau jocurile destinului”, organizat la Piatra Neamţ, cu prilejul centenarului marelui pictor.

Traduceri: Horst Saul, În ghearele mării flămânde / In die fänge der hungrigen See, Ediţie bilingvă (în colaborare cu Augusta Jumanca); Constantin Virgil Gheorghiu, Cravaşa / La Cravache, prima traducere românească a romanului publicat în 1963, la Paris, cu Studiu introductiv şi aparat critic, Ed. Crigarux, 2013.

ALTE ACTIVITĂŢI

PREMII ŞI DISTINCŢII

REFERINŢE CRITICE 

 

Exit mobile version