Judecat pentru o infracțiune incompatibilă cu ideea de educație – folosirea abuzivă a funcției în scop sexual – profesorul Mihai Floroaia a scăpat de măsura controlului judiciar în luna ianuarie a acestui an. Deși în ziua de 3 ianuarie, Judecătoria Piatra-Neamț a dispus prelungirea măsurii preventive, cu obligația ”să nu desfășoare activitatea în exercitarea căreia a săvârșit fapta (profesor de religie și funcția de director al Școlii Postliceale Sanitare Piatra-Neamț)”, o săptămână mai târziu Tribunalul Neamț a revocat toate interdicțiile. Imediat, profesorul și-a reluat funcția de director, dar n-a reușit să se întoarcă la catedra de religie a Colegiului Spiru Haret.
Câtă vreme în dosarul de fond – cel în care instanța trebuie să stabilească dacă este vinovat – nu s-a pronunțat nicio hotărâre, decizia Tribunalului Neamț de a-l repune în situația de a conduce o instituție de învățământ, pare cel puțin pripită. Am solicitat Tribunalului Neamț motivarea acestei hotărâri și am primit un răspuns care se raportează strict la litera legii. Pentru a-i înțelege logica – atât cât poate fi vorba despre logică într-o chestiune raportată la efectele unui comportament prezumtiv abuziv față de eleve – reproducem câteva pasaje din această motivare. Concluziile le poate formula oricine, în funcție de experiențele personale și de înțelegerea spiritului legii, nu doar al literei ei. Curios este faptul că nu se întreabă mai nimeni de ce elevele își retrag plângerile în asemenea situații.
„Verificând încheierea atacată pe baza actelor din dosarul cauzei, în conformitate cu dispoziţiile art. 4251 raportat la art. 206 Cod procedură penală, completul de judecători din cadrul Tribunalului Neamţ reţine că, deşi în continuare probele administrate în cauză până în stadiul actual al procesului penal susţin suspiciunea rezonabilă că inculpatul ar fi comis fapta de care este acuzat şi că nu a intervenit vreo cauză care să împiedice exercitarea în continuare a acţiunii penale, prin raportare la gravitatea acuzaţiei aduse inculpatului, la stadiul procesual, la conduita procesuală a inculpatului, măsura preventivă a controlului judiciar a atins o durată rezonabilă.
În acest sens, tribunalul reţine că, fără a minimaliza gravitatea concretă a presupusei fapte şi împrejurarea că, fapte precum cea cercetată în cauza de faţă, generează un ecou social și mediatic intens, creează o tulburare deosebită în rândul comunităţii, un sentiment de indignare şi revoltă, nu e mai puţin adevărat că, de la data descoperirii presupusei fapte a trecut o durată de timp suficient de îndelungată încât efervescenţa socială a acesteia să se fi estompat. Împrejurarea că, o modificare la acest moment în privinţa situaţiei inculpatului ar putea atrage o anumită reacţie a opiniei publice, nu poate fi ignorată, întrucât magistraţii nu pot fi insensibili sau indiferenţi la opinia publică, însă nu e mai puţin adevărat că, instanţa învestită cu o procedură de verificare a măsurilor preventive, trebuie să asigure un echilibru între interesele contradictorii, în scopul respectării pe de o parte a drepturilor inculpatului, pe de altă parte, a interesului public.
Dincolo de acest aspect, deşi nu pot fi ignorate împrejurările concrete în care s-ar fi comis fapta (pericol concret), totuşi din punctul de vedere al gravităţii abstracte a acesteia, se constată că fapta presupus a fi fost comisă de inculpat este pedepsită cu pedeapsa cu închisoarea cuprinsă între 3 luni şi 2 ani alternativ cu amenda, prin urmare, gradul de pericol social al presupusei fapte, privit în abstract, prin raportare la limitele de pedeapsă prevăzute de legiuitor, nu este unul foarte ridicat. (…) În cauza de faţă, inculpatul se află plasat în control judiciar din data de 04.04.2023, adică de aproximativ 10 luni de zile, timp în care, deşi poziţia sa procesuală adoptată nu a fost una de recunoaştere necondiţionată – sens în care în cursul judecăţii s-a uzat de procedura de drept comun, urmând a fi administrate probe-, tribunalul apreciază că totuşi, faţă de datele privind persoana sa (lipsă antecedente penale, studii superioare, integrare în familie şi comunitate, aspecte ce reies şi din multiplele caracterizări aflate la dosarul cauzei), inculpatul, aflat în control judiciar de o perioadă suficient de lungă, a înţeles necesitatea ca, pe parcursul procesului penal să adopte o conduită conformă cu legea şi totodată un comportament prin care să nu interfereze cu buna desfăşurare a procesului penal şi în acelaşi timp, a reuşit să conştientizeze consecinţele adoptării unui comportament contrar legii prin implicarea în alte fapte penale sau prin care să afecteze buna desfăşurare a procesului penal.
În consecinţă, tribunalul apreciază că, după o perioadă de aproape 10 luni de restrângeri în exerciţiul unor drepturi, ca urmare a măsurii preventive a controlului judiciar, în condiţiile în care inculpatul nici nu este cunoscut cu antecedente penale, a respectat întrutotul obligaţiile ce i-au fost instituite, când nu există minime date că inculpatul a efectuat sau ar efectua vreun demers sau vreo activitate împotriva bunei desfăşurări a procesului penal, că s-ar sustrage de la judecată ori că s-ar fi implicat în alte fapte penale şi totodată, în condiţiile în care procesul penal se estimează că va fi unul de durată, în cauză urmând a fi efectuată cercetarea judecătorească, menţinerea la acest moment a controlului judiciar, în lipsa unor elemente noi, ar încălca cerinţele de proporţionalitate pe care trebuie să le respecte orice măsură preventivă.
Pentru aceste motive, se va admite contestația formulată de contestatorul inculpat F. M. împotriva încheierii nr. 2/03.01.2024, pronunțată de Judecătoria Piatra-Neamț în dosarul nr. 7879/279/2023/a4. Se va desfiinţa Încheierea penală nr. 2/03.01.2024, pronunțată de Judecătoria Piatra-Neamț în dosarul nr. 7879/279/2023/a4 și procedând la rejudecarea cauzei:
În temeiul art. 362 C.p.p., art. 208 C.p.p., art. 242 alin. 1 C.p.p., va admite cererea formulată de inculpat și va revoca măsura preventivă a controlului judiciar dispusă față de inculpatul F.M.”.
Dincolo de toate aceste argumente ale instanței, trebuie făcută o precizare: la aflarea veștii că profesorul Floroaia s-ar putea întoarce la catedră, profesorii de la Colegiul Spiru Haret s-au împărțit în două tabere – unii au privit decizia instanței ca pe un semn de nevinovăție, alții s-au declarat extrem de revoltați. La rândul lor, părinții au afirmat că-și vor retrage copiii de la ora de religie, care oricum este opțională. Dar peste toate, profesorul avea nevoie de binecuvântare de la Mitropolia Moldovei și Bucovinei ca să poată preda. Și deocamdată n-a obținut-o.
Cristina Mircea
