În România, oamenii care muncesc la pădure, cu efort fizic considerabil, pe teren accidentat și în condiții de temperaturi foarte ridicate sau foarte scăzute, pe ploaie sau ninsoare, primeau 30 de lei pe zi pentru hrană. Ordonanța austerității a redus această sumă la 16,1 lei. În România, oamenii care muncesc la pădure nu sunt încadrați în condiții speciale de muncă (fosta grupa I), ca să beneficieze de o reducere a vârstei de pensionare cu 1 an la fiecare 5 ani lucrați, pentru că noua Lege a pensiilor a ignorat cu totul o realitate: speranța lor de viață de doar 63 de ani. Din aceste motive, silvicultorii încheie anul 2023 cu proteste și probabil tot protestând vor începe anul viitor. Inginerul Ovidiu Gârbea, liderul Sindicatului Silvicultorilor Neamț, a punctat – într-un scurt interviu – câteva din aspectele care definesc starea de nemulțumire a celor 900 de angajați pe care-i reprezintă.
– Anul trecut, în decembrie, silvicultorii protestau pentru că urma să se desființeze Romsilva și să se ”privatizeze” partea de exploatarea și comercializare a lemnului. Ce urmează să se întâmple în această privință?
– Strategia a fost adoptată, își urmează cursul, nu știm mare lucru despre cum se va desfășura, ceea ce știm este că vor fi câteva județe pilot unde se va implementa noul model, iar în restul județelor se va aplica această strategie în anul 2026.
– Și după ce criterii vor fi alese aceste direcții silvice pilot?
– Noi nu știm care sunt criteriile. Decizia este a Regiei Naționale Romsilva și nu ni se comunică foarte multe lucruri. Dar situația e sensibilă și la nivelul conducerii Regiei și al Consiliului de Administrație care se tot schimbă din două în două luni. Abia recent a ieșit ministrul și a declarat că în privința consiliului de administrație se schimbă situația și va fi pe termen nelimitat.
– Cum ați defini starea asta printr-un cuvânt?
– Incertitudine. Pentru că nu știm ce va fi în multe privințe. Strategia asta nouă presupune ruperea activității de pază de la pădurar, el se va ocupa cu lucrările silvice și atât. Nu va mai avea în atribuții partea de comercializare a lemnului, dar nu e clar cum se va face paza. Trebuie schimbată toată legislația, inclusiv regulamentele. Pe de altă parte sunt și lucruri bune. Să scoți comercializarea lemnului din atribuțiile pădurarului e foarte bine. Cred că un pădurar este ocupat mai bine de jumătate din timp cu livrarea loturilor. Măcar activitatea comercială rămâne la Romsilva și nu ajunge la firme private, asta s-a rezolvat. Dar în rest nu știm. Acum ne-a dat în cap și ordonanța cu limitarea cheltuielilor.
– Cum v-a dat în cap?
– De exemplu, suntem limitați la achiziția telefoanelor la 500 de lei. Unui pădurar ca să emită un aviz în SUMAL îi trebuie un telefon cu sistem de operare măcar Android 10. Ce telefon poți să cumperi cu 500 de lei? Noi am făcut o înștiințare la Regie să înainteze un memorandum către minister și să solicite să fim exceptați de la unele prevederi. Sunt limitate și cheltuielile cu combustibilul – altă aberație, doar nu folosești mașina ca taxi, o folosești să-ți faci treaba.
– Și mai există aberații, bunăoară faptul că prevederile ordonanței austerității sunt în contradicție cu drepturile acordate prin contractul colectiv de muncă.
– Prima lovitură va fi în ianuarie când muncitorii de la pădure vor vedea că bonurile de masă sunt de 16,1 lei, deși s-a dat o ordonanță pentru mărirea cuantumului de la 30 la 35 de lei pe zi, după care a venit austeritatea. Apoi nu știm cum va fi cu acordarea bonusului de 6 mc de lemn de foc și a primelor mici (200-300 de lei de Paști și de Crăciun), care dacă sunt cumulate pe an nu pot depăși 1600 de lei. Discutăm despre drepturi acordate prin contractul colectiv de muncă dar, dacă se iau în calcul voucherele de vacanță, s-ar putea ca primele să nu se mai acorde. Rezumând, cu o mână ni se dă, cu două ni se ia. Dacă ar trăi Caragiale acum…
– Ați avut vreo mulțumire din punct de vedere sindical anul acesta?
– Toate demersurile noastre n-au fost băgate în seamă, apoi a venit ordonanța fiscală…Nu prea am avut mulțumiri. Tot ni se spune că toate măsurile sunt legate de banii care vin din PNRR, dar noi nu credem asta, iar Direcția Silvică Neamț și-a îndeplinit indicatorii, încă este mult peste. Dar când decizia politică se ia pe negândite ajungem în situații critice. De exemplu, există un proiect de lege prin care se interzice exploatarea forestieră în Ilfov, deja a trecut de Senat, e la Camera Deputaților. Dacă se aprobă, cei de la direcția silvică de acolo vor deveni rangeri, cu toate că există un precedent. Prin anii 70 și Ceaușescu a luat decizia asta și în câțiva ani și-a dat seama că a făcut o mare prostie pentru că, nefăcându-se lucrări, arboretele valoroase au fost substituite de specii invadatoare. Se vede foarte bine și ce s-a întâmplat cu ursul. Avem atâția ani de când nu se mai vânează și au invadat localitățile. Și revenim la incertitudine. Când apar astfel de decizii și nu știi la ce să te aștepți, incertitudinea e cea
mai apăsătoare, pentru că nu poți să faci niciun plan pe un termen rezonabil.
– Povestea pensiilor silvicultorilor e tot din seria Caragiale?
– Categoric. În 2019, prin adoptarea Statului personalului silvic, silvicultorii au obținut încadrarea în condiții speciale de muncă, ceea ce însemna câștigarea acelui an la 5 ani de muncă. După adoptare, Regia Națională a Pădurilor Romsilva a refuzat plata contribuției suplimentare la fondul de pensii, ceea ce a îndemnat Federația Sindicatelor Silva să o acționeze în instanță. Atunci ne-am bucurat de sprijinul clasei politice, după ce în acel an au fost omorâți 2 pădurari de către hoții de lemne, și numeroși alții agresați. Acum, prin decizia aceleași clase politice, nu ne mai sunt recunoscute condițiile speciale de muncă, urmare a adoptării noi legi a pensiilor! În consecință, începem anul viitor cu proteste în fața Guvernului.
A consemnat Cristina Mircea
