„A mânca este un act de cultură” – aceasta a fost deviza Festivalului de gastronomie montană, care a avut loc sâmbătă – 21 octombrie 2023, la Farcașa, organizat de Forumul Montan din România – Filiala Neamț, în parteneriat cu Primăria Comunei Farcaşa. Manifestarea a debutat la Grant Salon ORIENT, unde a avut loc conferința ”Valorificarea patrimoniului imaterial alimentar nemțean în contextul dezvoltării durabile montane”, cu 3 teme de dezbatere. Dr. ing. Vasile Avădănei, de la Centrul de Economie Montană Vatra Dornei a vorbit despre ”Dezvoltarea agroturismului în cadrul gospodăriilor montane tradiționale, sursă de venit suplimentar și posibilitatea de a valorifica la un nivel superior materiile prime și produsele din gospodărie”. De mare interes în rândul crescătorilor de animale și al proprietarilor de pensiuni au fost și temele ”Turismul gastronomic- parte a strategiei de dezvoltare a turismului” prezentată de consilierul superior Romeo Apalane, din cadrul Ministerului Economiei, Antreprenoriatului și Turismului, precum și ”Provocări ale fermierilor și producătorilor montani, în actuala programare 2023-2027. Amprenta de carbon în agricultura zonei montane. Sursă de venit sau sursă de taxare”, susținută de jr. Liviu Aurelian Goga, de la Silvania Innovation and Research Lunca Ilvei – Bistrița Năsăud.
- ”Merităm o zi în care să admirăm animalele din gospodăriile proprii sau din microferme și să degustăm minunatele noastre bucate tradiționale”
Târgul a reunit 32 de producători, care și-au expus animalele, bucatele și obiectele pe care le fac cu mâinile lor, în spațiul amenajat, ca și anul trecut, la intrarea în satul Frumosu.
Primarul Bogdan Dumitru Țifui a declarat deschisă festivitatea și a invitat toți participanții să deguste preparatele tradiționale: ”Este o zi reprezentativă pentru noi mai ales că încercăm să perpetuăm acest târg, care pune la loc de cinste tradițiile și gastronomia specifice zonei noastre, zona montană. Avem plăcerea să avem printre noi fermieri din comuna Farcașa, din comunele învecinate, din GAL Ținutul Zimbrilor, GAL Ceahlău și GAL Drumurile Bistriței, cărora le mulțumim pentru participare și pentru străduința de care au dat dovadă de a se deplasa până în comuna noastră. Dragi invitați și participanți, cred că merităm o astfel de zi în fiecare an, o zi în care să încununăm un an de muncă, o zi în care să admirăm animalele din gospodăriile proprii sau din microferme și să degustăm minunatele noastre bucate tradiționale. Dar, cel mai important lucru este acela că în această zi avem posibilitatea să admirăm portul nostru popular și obiceiurile populare din zona noastră. Organizând aceste zile, încercăm să păstrăm cât mai mult obiceiurile străbune, să transmitem generației tinere aceste obiceiuri și tradiții strămoșești dar și dragostea de animale și de bucatele noastre tradiționale. Vreau să le mulțumesc tuturor celor care s-au implicat în realizarea acestui frumos proiect, tuturor angajaților din cadrul primăriei, consilierilor locali, și tuturor celor care au participat și au depus suflet și resurse materiale. În continuare, vă invit să degustați bucatele noastre și să vă simțiți bine la spectacolul artistic pregătit pentru dumneavostră, pe scenă vor evolua artiști populari consacrați și tinere talente și artiști de la noi din zonă. Vă doresc o zi minunată, petrecere frumoasă și să ne bucurăm cu toții de această zi!”.
În seria discursurilor, o notă aparte a avut cel al lui Radu Rey, membru de onoare al Academiei Române și președinte al Forumului Montan din România, care a accentuat pentru cei prezenți: ”Avem misiunea sacră să oprim depopularea zonei montane indiferent de orientările noastre politice. Aici trebuie să ne dăm mâna cu toții”.
Apropo de efortul comun și de valoarea zonei, George Lazăr, președintele PNL Neamț, a punctat: ”M-aș bucura să văd astfel de târguri și la Borca, și la Ceahlău, și la Poiana Teiului și la alte primării, pentru că asta înseamnă să aduci producătorii la un loc, să-și prezinte mărfurile, să le vândă și să aducă plusvaloare zonei și din punct de vedere economic”.
- ”Farcașa este singura localitate din România care are toate stânele modernizate”
Revenind la deviza festivalului, cultura gastronomică locală s-a dezvăluit în toată splendoarea: produse apicole, dulcețuri din fructe de pădure, caș, urdă, pastramă de oaie, cârnați, porc la proțap și – evident – extraordinarele sarmale cu urdă, gătite de Camelia Alexandru, președinta Asociației Producătorilor Montani Farcașa, prima asociație de acest gen din județ: ”Noi colaborăm cu Federația Agricultorilor de Munte Vatra Dornei, cu care am fost partener în mai multe proiecte, suntem singura localitate din România care are toate stânele modernizate, ceea ce este un pas uriaș vizavi de igiena produselor. Încercăm să ne promovăm produsele pe toată planeta și nu glumesc când spun lucrul ăsta, toți vizitatorii noștri care nu sunt doar europeni sunt de pe toată planeta, au venit, au gustat și au fost foarte încântați de produsele noastre. Zona n-a fost chimizată niciodată, pășunile noastre sunt ecologice, nu sunt toate certificate, dar sunt ecologice, garantez maxim. Punctul forte este să respecți tradiția și asta mă face pe mine să lupt de 25 de ani: dacă vrei să faci produsul acela pe care-l făceau bunicii noștri și străbunii noștri trebuie să păstrezi rețetele, pentru că dacă pui altceva decât făceau ei, n-o să iasă niciodată la fel. Noi avem un produs care mie mi se pare că ar trebui să fie brandul comunei Farcașa – sarmale cu urdă. Bunicii și străbunicii noștri le făceau cu frunze de sfeclă, pentru că la noi varza nu creștea, nu aveam roșii, de aceea nu sunt cu bulion, ele sunt așa cum erau acum 100 de ani. Și totul este doar din grădina omului și de la animalele pe care le crește. Nu are cum să fie ceva mai bun de atât. Secretul este să pui și puțină dorință de a-ți promova zona, de a veni în întâmpinarea celor care-și doresc să trăiască pentru câteva zile între munți, unde apa e nepoluată. Punctele gastronomice locale mi se par o soluție pentru turism, ar trebui create niște structuri, dar noi ne ferim de structuri, deși suntem de principiul că unde-s doi puterea crește. Eu am făcut niște cursuri acum în primăvară, unde am format vreo 20-30 de doamne frumoase și gospodine de la Farcașa, tocmai pentru înființarea punctelor gastronomice locale”.
- ”Lumea ar trebui să nu mai compare prețurile producătorilor cu cele din magazin”
Așa cum a menționat primarul, la festival n-au participat doar localnici. Am întâlnit, de exemplu, o doamnă din Agapia al cărei soț este apicultor, iar ea face lumânări, și o doamnă din Tarcău, care croșetează rogojini. Amândouă s-au declarat plăcut impresionate de organizare, la prima lor participare la festival. Și au povestit cum muncesc și, mai ales, cât.
Ramona Apostol din Agapia este foarte mândră de toate tipurile de miere pe cale le vinde, dar în mod special recomandă părinților mierea Choco, varianta ”de casă” a cremei finetti, care se bucură de succes.
De 6 ani, Ramona – care vara scoate o măsuță cu produse la poartă – face lumânări, din parafină: ”Vinovat este soțul meu, el mi-a arătat pe youtube cum se fac lumânările și când le-am văzut m-am îndrăgostit pe loc. A fost greu la început, nu eram destul de rapidă. Prima dată se toarnă miezul, sub formă de stea, cu 6 coloane, după ce s-a întărit, scoatem din matriță miezul transparent și fiecare lumânare se scaldă de vreo 35 de ori în diverse culori de parafină, încărcând-o. De vreo 35 de ori în parafină, dar tot de atâtea ori în apă, după care încep să tai la cuțitaș. Dar trebuie lucrat foarte repede, în 3 minute, pentru că dacă se întărește parafina, nu se mai modelează. Succes am de vreo 3 ani, m-am chinuit cu vânzarea, arta este aceea de a-ți vinde produsul. Am pagina mea de Facebook ”Arta lumânărilor cu Ramona” și particip la târguri, la zilele comunelor. Lumea ar trebui să nu mai compare prețurile producătorilor cu cele din magazin, diferența este că aici lucrează două mâini, pe când acolo multe utilaje”.
Doamna Elena Dumitrașcu are 70 de ani și dintotdeauna i-a plăcut lucrul de mână. De altfel, în 1976-1977, a urmat Școala populară de artă, Secția cusut-țesut. Acum un an avea niște gheme pregătite să le ducă la țesut preșuri din codițe, dar că femeia respectivă s-a îmbolnăvit.
”Mi-am amintit eu de când eram copil de Revista Săteanca, o cumpăra mama, și am zis să încerc să croșetez. Și am exact un an de zile de când le fac. Le ofer cadou și sunt foarte apreciate și mai vând. Oamenii le pun pe jos, alții le folosesc pentru copii să stea pe ele, sau le așază pe scaune. Nici nu știu cum să le numesc. Rogojini făcute cu croșetul. Rogojina bunicii. De când tai textilele, le coși și le croșetezi, îți ia cam 8-9 ore pentru o bucată. Am un picior care mă doare și când mă odihnesc croșetez și la televizor croșetez până la 2 noaptea. Sunt curioasă să văd cum ies combinațiile de culori. Le vând cu 30 de lei, m-am gândit eu așa la un preț, că n-am mai făcut. De lucrat, am lucrat tot timpul și mărgele, și paiete, am împletit. Aș vrea să facem o șezătoare la Tarcău, o dată pe săptămână, în cadrul Căminului cultural. Cred că ar fi frumos”.
- ”Ideea e să adunăm cât mai multă lume aici, să guste din produsele noastre și să le evite pe cele din comerț”
Vizitatorii nu s-au bucurat doar de gusturi și arome, ci au admirat și animalele care produc un lapte extraordinar – gras și bun. Boxele cu vaci și oi s-au bucurat de interes. Previzibil, copiii au fost atrași mai mult de iepurași, rățuște și găini ”cu moț”.
Printre localnicii mândri și de animale, și de produsele tradiționale se numără viceprimarul Cristian Gheorghiu: ”Am 17 vaci cu lapte și 4 junici. Producem telemea, caș, urdă, brânză de vaci dulce, smântână, lapte acru. Vara facem și 70 de kilograme de caș la zi. Dar numai vara. Mă bucur că suntem la cea de-a doua ediție a târgului de promovare a zonei Văii Bistriței și-mi doresc ca ”Lostrița” lui Voiculescu să stârnească curiozitatea turiștilor, care să vină să descopere și Valea Bistriței, și lostrița. Mi-aș dori ca cei care vor veni după noi să țină în continuare acest târg și să ducă tradiția acolo unde îi este locul. Eu am o stână turistică și întotdeauna am spus că ar fi foarte bine să aprovizionăm pensiunile. Dar e mai comod să meargă domnii de la pensiuni la supermarket. Ideea e să adunăm cât mai multă lume aici, să guste din produsele noastre și să le evite pe cele din comerț. Ce mi-aș mai dori? Să oprim plecarea asta în străinătate, dar din păcate chiar părinții își încurajează copiii să plece. Am stat de vorbă cu cineva și mi-a spus că în Germania câștig 2500 de euro pe lună, și fac 3 concedii pe vară. Niciodată nu mi-am dorit să plec. E așa de frumoasă zona asta și e așa frumos descrisă de Hogaș, de Sadoveanu, de Creangă, încât nouă nu ne rămâne decât să continuăm promovarea ei. E clar că asta avem de făcut”.
Duminică, 22 octombrie, gospodarii din Farcașa s-au întâlnit din nou, de astă dată să petreacă așa cum știu ei de la străbuni: cu port, cântec și joc popular. Au aplaudat și felicitat cele 7 cupluri care au împlinit 50 de ani de căsnicie, s-au bucurat de minunatele cântece ale Surorilor Osoianu și s-au uitat, cu mândrie, la tinerii care au venit la Balul gospodarilor îmbăcați în costumele cusute de mamele și bunicile lor. Ei vor duce tradiția mai departe…
Cristina Mircea
N.B. Un articol despre prima ediție a târgului de gastronomie și tradiții de la Farcașa poate fi citit aici.