Diferența dintre un polițist care le recită copiilor Codul penal atât de amenințător încât ei aproape simt strânsoarea cătușelor și un polițist care le vorbește despre emoții și le explică, în detaliu, ce se întâmplă în corpul lor atunci când vor să ajungă la starea de extaz consumând un drog, este uriașă. Și cel mai exact instrument de măsură este reacția auditoriului. Când elevii sunt atenți, întreabă și după prima enumerare știu deja că omul trăiește 6 tipuri de emoții (furia, veselia, surprinderea, dezgustul, tristețea și frica) înseamnă că nu doar s-a ”bifat” o activitate, ci s-a făcut muncă de prevenire cu adevărat.
”Noi suntem identici 99% din punct de vedere genetic. Asta înseamnă că o emoție nu diferă cu nimic de la unul la altul: aceleași manifestări, aceleași pulsații ale inimii, aceeași agitație. Nu trebuie să știi neapărat limba chineză, dar dacă te-ai întâlnit cu un chinez și te-ai încordat și ești încruntat, el va înțelege foarte bine că ești furios. De ce este important să știm să ne gestionăm emoțiile? Pentru că lucrul ăsta ne poate salva de foarte multe capcane ale vieții. Înțelegem ce se întâmplă cu noi și cum putem reacționa matur, pentru că în viață suntem mereu puși în fața unor alegeri!”.
Și pornind de la alegeri, comisarul șef Vitalie Josanu (care le-a vorbit, în 3 zile consecutive, tuturor celor 800 de elevi ai Colegiului Petru Rareș) le-a prezentat testul cu bezeaua: un filmuleț cu modul în care reacționează niște copii mici, de 5-6 ani, în fața unei oferte. Li se spune că primesc o bezea, pe care pot să o consume imediat, dar dacă rezistă tentației, timp de câteva minute (interval în care sunt lăsați singuri în fața farfuriei) vor primi o bezea în plus. Unii nu se pot abține, alții – deși le este greu – își activează autocontrolul, cântă, se plimbă, se uită în tavan și se abțin să atingă bezeaua, la gândul că vor primi încă una.
”Ce se întâmplă pe scara emoțională cu cei care scapă caii la vale și mănâncă bezeaua înainte de vreme? Cel mai predispus să consume droguri va fi cel aflat în starea de plictiseală, individului (să-i spunem Dorel) nu-i place nici lui starea în care se află. Și la un moment dat îl sună Gigel și-i spune ”am ceva pentru tine, dar dacă nu vrei, chem pe altcineva”. Și atunci Dorel intră în modulul curiozitate sporită și pleacă frumos la Gigel, care îi dă o țigară cu canabis. Știe că nu-i bine, i-a spus și mama, a auzit și la școală, dar Gigel îl asigură că încearcă o dată și gata. Și el fumează țigara, ajunge în zona extazului, are energie, e bucuros, fetele se uită toate la el, dar starea asta durează 2-3 ore, nu mai mult. După care coboară din zona extazului în starea proastă din care a plecat. Și atunci își spune că Gigel a avut dreptate: nu i-a fost rău, n-a avut nicio problemă, ba chiar s-a simțit fericit. Și când vrea să se simtă bine se duce din nou la Gigel, a găsit soluția. Dar credeți că Gigel îi mai dă gratis canabis? Nu! Îi spune simplu – plătește! Și Dorel începe să ceară bani de acasă și dacă mama nu-i dă, copilul are dreptul să-și ia singur. Ce înseamnă asta? Modul dușmănie ascunsă!. Dar deja după două, trei țigări nu se va mai ridica niciodată la extaz, va coborî și mai mult. Și ce este parșiv la drogurile astea este că acționează rapid, după două luni deja Dorel intră într-o variantă de conservatorism adică toată ziua are nevoie de acele substanțe pentru a fi la o anumită linie. Altfel intră în modului de ură, sare la toată lumea și se ceartă cu oricine trece prin fața lui, fie că este colega de clasă, domnul director sau doamna profesoară. Se gândește că nu e de calitate canabisul și că Gigel i-a dat prima dată ceva bun și pe urmă l-a înșelat. Și Gigel îi spune ”Tu tot cu canabisul te joci? Canabisul e pentru copii de clasa a VI-a. Treci pe heroină, pe ceva mai serios!”. Iar dacă el consumă așa ceva, se poate ridica la extaz, însă regresul este și mai mare, cade mai jos pe scara emoțiilor și va trebui să ia din nou droguri pentru a se ridica undeva măcar spre zona de plictiseală. Și știți de ce? Ca să nu-i cadă mâncarea din gură, pentru că el nu mai poate mânca, nu mai poate dormi, doarme două ore pe noapte după ce a luat priza, dar după aia se trezește, se zguduie și are nevoie să consume din nou acel drog pentru ca măcar să nu tremure. Se întâmplă lucrurile astea. În organismul nostru sunt câteva elemente pe care drogurile le distrug. Unul dintre ele este vitamina A, responsabilă de văz și de sănătatea pielii noastre. Cei care consumă droguri – heroină mai ales – se scarpină foarte tare, ajung să-și facă răni pe piele. Dar cei care consumă droguri pierd și vitamina C. Vitamina C este, dacă vreți, garda de protecție a organismului nostru. Noi, cu fiecare respirație tragem zeci de mii de microbi pe nas, iar vitamina C este cea care stă la poartă cu mitraliera și îi împușcă pe toți. Faptul că noi suntem sănătoși se datorează vitaminei C. Cel care consumă droguri nu mai are această imunitate și orice zgârietură pe care o face deja e o problemă foarte serioasă de sănătate. Cel care consumă droguri pierde vitamina B1, responsabilă de sănătatea creierului. Faptul că noi nu avem halucinații ține de vitamina B1. Calciul – important pentru oase, dinți, unghii – este și el afectat de droguri. Cel care consumă droguri nu rămâne în totalitate fără dinți, cam cu jumătate dintre ei, de asta și scapă mâncarea din gură, nici nu poate mesteca foarte bine. Magneziul este un element extraordinar de important care contribuie la viteza de propulsare a informațiilor până la creier și înapoi. Sistemul nervos este compus din mai multe segmente și între aceste segmente parcă ar fi o mufă cu ștecher, iar conexiunea asta este funcțională datorită magneziului care preia informația și o duce spre creier, iar creierul dă comanda de reacție corespunzătoare. Despre drogați se spune că nu simt durere, scapă mâna pe plită, aia frige teribil, dar dacă nu ajunge informația la creier, el întârzie foarte mult și după ce trece efectul drogului vede că are palma arsă. De asta să fiți foarte atenți la toate aceste situații care vă pot pune în pericol. Și totul începe de la dorința de a fi ceea ce nu ești”.
Ideea aplicată la Colegiul Național Petru Rareș a fost ca toți elevii să primească un mesaj comun. Comisarul șef Josanu le-a spus, de fiecare dată, că pot ieși în pauză. Nimeni nu a plecat din sală! Și 3 zile la rând a fost aplaudat de elevii din 12 clase a IX-a, 12 clase a X-a, 6 clase a XI-a și 6 clase a XII-a, plus copiii din toate clasele de gimnaziu. Și asta pentru că modul lui de a prezenta s-a pliat exact pe zona pe care trebuie lucrat cu tinerii: conștientizare și inteligență emoțională.
”Poliția Română a făcut prostia mare de a se prezenta în fața publicului cu acel mesaj: noi suntem cei care te vom încătușa dacă vei comite infracțiuni! Și feedbackul din partea populației este urât, adică oamenii îi percep pe polițiști ca fiind cei care îi vor pune la zid și le vor face rău. Abordarea pe care o vizez eu este aceea că în orice moment polițistul îți va veni în apărare, este funcționarul statului căruia i te poți adresa și va veni să te salveze. Foarte multă vreme s-a neglijat prevenirea, a fost undeva a cincea roată la căruță, pe noi ne interesează să numărăm dosarele, să numărăm hoții prinși, nu să dezvoltăm sisteme de evaluare a evoluției climatului social. Dovadă că la Centrul Antidrog Neamț este o singură doamnă, care ar trebui să meargă în 325 de școli și să facă activități cu elevii”, ne-a declarat comisarul șef Vitalie Josanu.
Cristina Mircea
