3 vase vechi de 6000 de ani și un pat din fragmente ceramice – descoperite pe șantierul arheologic de la Hoisești

Aflată la Hoisești, Mărgineni pentru al treilea an consecutiv, echipa profesorului Neculai Bolohan de la UAIC Iași a continuat, în această vară, cercetarea zonei unde există o așezare veche de 6000 de ani. A fost ”scos la lumină” perimetrul integral al primei locuințe, un pat de fragmente ceramice situat sub vatră, 3 vase identice, întregi, și o anexă – care era folosită, probabil, ca depozit. Scanarea geomagnetică a întregii suprafețe a arătat 3 rânduri de structuri de locuire, cu un total de 19 locuințe, un șanț de apărare, o cale de acces și un spațiu comun (piațeta). Detalii despre campania arheologică de anul trecut, într-un articol care poate fi citit aici.

Ars de soare, după o lună pe șantier, cu multe zile caniculare, profesorul Bolohan povestește despre descoperirile făcute de echipa sa oricui ajunge la marginea lanului de floarea soarelui de pe platoul de la Hoisești: ”Structura este foarte importantă pentru a înțelege cum construiau casele: făceau întâi o groapă în pământ în care așezau stâlpul – un trunchi de copac de 25-30 cm grosime, la bază era un strat de lipitură și deasupra acestui strat – din nou lut, ca un guler. Am găsit golurile de formă regulată și ușor alveolate pe partea inferioară în care au fost așezați stâlpii, apoi adăugat lutul pe margine și deasupra închis ca o casetă. Structura de rezistență nu este pe un șanț de fundație, e direct pe pământ, iar presiunea greutății acoperișului a dus la ieșirea din matrice a stâlpilor și totul a căzut. Anul trecut am descoperit vatra, anul acesta – un pat de fragmente ceramice sub vatră. Provin de la 3 vase, care au fost sparte în altă parte, au fost selectate numai fragmente ceramice mari, puse toate cu interiorul în jos și apoi acoperite cu câteva rânduri de lutuială. E un sacrificiu pe care-l întâlnim aproape în toate contextele unde există vetre interne. Fragmentele provin de la 3 categorii de vase: vase pictate, vase cu zgârieturi și vase cu suprafața lisă. Din păcate, în România nu avem mijloace să prelevăm așa ceva de pe loc și să ducem într-un muzeu, unde să vină 200-300 de oameni pe zi să vadă. Scoatem fragmentele și ne gândim să colaborăm cu un laborator de conservare-restaurare. Țelul nostru este să ajungem până la structura geologică parentală. Mai sunt încă două rânduri de case dedesubt, ce-a fost deasupra din păcate a fost foarte amestecat, noi de abia la jumătatea campaniei de anul acesta am intrat pe contextul arheologic, restul a fost să curățăm ce a fost distrus de timp. Ne-ar trebui încă 4 ani ca să facem o treabă rotundă”.

În cei 3 ani, de când arheologii au devenit o prezență constantă vara la Hoisești, nu doar localnicii au fost curioși să vadă cum se construia o locuință acum 6.000 de ani, ce fel de vase se foloseau pentru apă și cum se păstrau cerealele. Șantierul a fost vizitat și de oameni din Piatra-Neamț sau de la Iași – unii foști studenți de-ai profesorului Bolohan, de muncitorii care verifică zilnic pompele de gaz din zonă și, bineînțeles, de inimoșii care sprijină cercetarea arheologică.

”Ne-au ajutat, ca întotdeauna, Direcția Județeană pentru Cultură Neamț, domnul Pop-Silaghi, domnul Robert Țuțuianu, domnul Marius Alexa -care este coordonatorul grupului afaceri.ro din Iași și firma Merlin’s Beverages. Ne-a ajutat și Primăria Mărgineni cu apă și lemne pentru cuptorul în care ne coacem pâinea și azima. Una peste alta, noi suntem mulțumiți, mai ales că au fost foarte mulți oameni care s-au implicat. Unul din colegi a venit cu un harbuz și două sticle de apă. Noi n-am simțit cât de bună este apa, ci am simțit că a fost cineva aproape de noi”.

Suprafața cercetată vara aceasta a ajuns la 4.70m x 6,70m – un patrulater în care fiecare milimetru spune o poveste. Profesorul Bolohan a umplut deja o agendă cu schițe și descrieri ale artefactelor descoperite, care urmează să fie înregistrate. Cele mai importante sunt vasele întregi, care intră în categoria obiectelor speciale, pentru că sunt markeri culturali, markeri privind tehnologia și markeri cronologici.

Apropo de tehnologie, lângă vatră au fost găsite 3 lame dintr-o rocă locală și un percutor, iar decorațiunile de pe vase au fost făcute cu bucăți de os ascuțite pe piatră – dovadă că lipsa de silex i-a obligat pe oameni să găsească soluții.

Platoul de la Hoisești – cultivat în fiecare an, cu excepția perimetrului cercetat de arheologi – ascunde încă multe surprize. Iar către sud spre slatina de la Negritești profesorul Bolohan a descoperit, într-o după-amiază, încă 5 situri noi, absolut necunoscute, ceea ce l-a făcut să conchidă că istoria locului nu trebuie completată ci, pur și simplu, rescrisă.

Cristina Mircea