10 mai – ziua cu importante și profunde semnificații pentru poporul român – a fost marcată printr-o ceremonie desfășurată la Cimitirul Eroilor, cu depuneri de coroane la monumentul (care ar avea nevoie de restaurare), cu discursuri și defilare, ca de obicei. A diferit discursul primarului, care nu s-a înscris în parametrii cunoscuți și practicați în astfel de ocazii, ci a fost o lecție de istorie. Cu durerea că, astăzi, valorile care defineau cândva poporul român devin ele însele istorie: patriotism, iubire pentru țară, devotament și înțelepciune.
”Aniversăm 146 de ani de la proclamarea Independenței de stat a României. Obținerea independenței nu a fost un pas singular și nu s-a întâmplat deodată. Ea a fost construită pe parcursul câtorva decenii, după ce Carol I de Hohenzollern-Sigmaringen a fost proclamat de către Parlamentul Român principe constituțional. Au urmat ani de modernizare pe toate palierele administrative pentru țara noastră: o nouă Constituție, adoptarea unui sistem monetar și moneda națională – leul –, reforme agrare, adoptarea Codurilor Civil și Comercial, dar și crearea unei infrastructuri moderne, mecanizate, de transport și comunicații. Toate acestea, urmate de modernizarea orașelor și satelor: s-au pietruit străzile, s-au făcut trotuare și au fost introduse iluminatul electric și apa curentă. Drumul spre Independența de Stat nu a fost unul lipsit de obstacole. La peste un deceniu de la proclamarea lui Carol I principe, România începea lupta pentru obținerea independenței, în cadrul războiului roso-turc. La 9 mai 1877 în plenul Adunării Deputaților, Mihail Kogălniceanu declara România o națiune independent și suverană. De sine stătătoare. Pe 10 mai, principele Carol I semna declarația de independență. Independența țării noastre a fost recunoscută pe plan internațional la Congresul de la Berlin și consfințită prin Tratatul de pace de la Berlin, prin care Statul Român era recunoscut ca fiind suveran și complet independent. Toate aceste lucruri nu s-ar fi putut întâmpla fără oamenii politici de la acea vreme care, prin faptele lor, au dat dovadă de patriotism, iubire pentru țară, devotament și înțelepciune. Oamenii de stat care au obținut independența României au înțeles importanța momentului și au acționat ca atare, luptând pentru libertatea țării lor. Și cel mai important: au fost uniți pentru acest scop alături de populația țării. Fără sprijinul cetățenilor, care în timpul războiului, au donat haine, bani și alimente pentru soldații care luptau pe front pentru țara lor, războiul ar fi avut, cu siguranță, altă soartă”.
Președintele Consiliului Județean, Ion Asaftei a subliniat multipla semnificație a zilei de 10 mai: ”Data de 10 mai înseamnă mult pentru poporul român: 1881, când țara a fost proclamată regat, 5 ani mai târziu, pe 10 mai 1866, prințul Carol depune jurământ în fața Parlamentului Principatelor Unite și pe 10 mai 1877 Senatul proclamă independența Statului român”. Dar a vorbit și despre ”interesele patriei” și despre ”bunicii noștri, care nu s-au mai întors acasă și au scris istoria acestui popor cu sângele lor”.
Lecția de istorie și de declarat patriotism a fost completată de prefectul Vasile Adrian Niță care, și de data aceasta, a vorbit la microfon liber, nu a citit un discurs de pe foi: ”Sărbătorim o zi de o însemnătate deosebită pentru că la 10 mai 1877, România a decis să nu mai plătească tribut. România a decis să devină un stat independent și de sine stătător. În scurta lecție de istorie pe care ne-a citit-o mai devreme domnul primar, și-i mulțumim pentru asta, amintea despre proclamația de la 10 mai 1877, despre faptul că atunci principele Carol I semna proclamația de independență absolută a României. Trebuie să cinstim memoria acestor oameni deosebiți, care au fost precursorii Statului modern Român. De aceea, astăzi, în calitate de demnitari sau de simpli invitați le ținem aprinsă memoria înaintașilor și le cinstim memoria cu această ocazia deosebită și nu ne rămâne decât să ne ridicăm la înălțimea așteptărilor pe care ei le-au avut în acele momente, să ne respectăm îndatoririle față de țară și să dea Dumnezeu să fim buni români!”.
Se vede că a fi ”buni români” e din ce în ce mai greu. Nu raportându-ne la iubirea și devotamentul pentru țară. E deja aproape imposibil! Ci la lucruri mărunte. Au fost ținute discutabile – în contextul depunerii de coroane totuși, plictiseală vădită, tentația de a butona telefoane. Poate n-ar strica, măcar pe viitor, ca oamenii aceștia – mulți șefi de instituții – să știe exact la ce participă.
Cristina Mircea
