Pe lângă expertiza efectuată deja (dar nepublică) în cadrul dosarului penal privind cauzele prăbușirii podului de la Luțca, Judecătoria Roman a aprobat efectuarea altei expertize, la cererea a 3 firme de construcții: Antrepriza de Construcții și Autostrăzi (fosta Aqua Parc), Danlin și Trust CCDP. În dosar au calitatea de pârâți Consiliul Județean Neamț, Darcons – firma care a reabilitat podul, Alido Proiect SRL, Mavgo Holding, Hydrostroy AD și Rutier Consult SRL.
”Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantele Antrepriza de Construcţii Drumuri şi Autostrăzi S.R.L., reprezentată legal prin administrator Dl. Dan Amurăriţei, TRUST CCDP S.R.L., reprezentată legal prin administrator Dl. Niţă Dumitru Daniel, reprezentate conventional de C.A. Buricea Cosmin-Bogdan, in contradictoriu cu Unitatea administrativ teritorială Judeţul Neamţ prin Consiliul Judeţean Neamţ, reprezentată legal prin Preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ Ionel Arsene, DARCONS S.R.L., societate în insolvenţă, reprezentată prin administrator special -Dna Tăbăcaru Maria Vasilica şi prin administrator judiciar — EUROSMART — Filiala Braşov S.P.R.L. ALIDO PROIECT S.R.L., , reprezentată legal prin administrator Dl. Nedev Iliev Zhivko, RUTIER CONSULT S.R.L., reprezentată legal prin administrator Dl. Chirută Dan, având ca obiect asigurare dovezi, şi anume efectuarea unei expertize tehnice judiciare în specialitatea construcţii poduri, având următoarele obiective: 1.Să se determine cauzele prăbuşirii podului pe DJ207 km 6+591, peste râul Siret, la Luţca, judeţul Neamţ prin raportare la cerinţele beneficiarului, la documentaţia de proiectare întocmită de către proiectantul şi executantul lucrărilor şi la documentaţia de execuţie a lucrărilor, precum şi prin raportare la elementele de construcţie prăbuşite aflate în albia râului Siret, şi la normele / standardele tehnice aplicabile; 2.Să se analizeze structura de rezistenta a podului și să se exprime o opinie dacă prealabil lucrărilor efectuate de contractant, podul avea — sau nu – o structură de rezistență intactă și viabilă. În măsura în care se constată că structura de rezistență era afectată, să se detalieze gradul de afectare și natura afectărilor; 3.Să se verifice dacă, față de proiectul de edificare a podului, se poate afirma și dovedi tehnico-științific i) dacă podul a fost corect dimensionat – sau dimpotrivă, grav subdimensionat- ii) dacă a fost respectată linia roșie proiectată; 4. Să se verifice dacă în perioada dintre edificarea podului și atribuirea contractului de reabilitare: i) s-au constatat deplasări ale aparatelor de reazem, ii) hobanele au beneficiat de lucrări de întreținere periodică. Încuviinţează cererea de participare a unui expert consilier pentru reclamante cât și pentru pârâta Darcons”, a decis instanța.
Deocamdată a fost desemnat expertul și stabilit următorul termen al procesului, pentru ziua de 17 mai 2023.
Reabilitarea podului de la Luțca a făcut parte dintr-un pachet de 44 de lucrări la drumuri și poduri, contractate de o asociere de firme, toate având calitatea de reclamanți sau pârâți în procesul de la Roman: Aqua Parc SRL, ca lider de asociere, Mavgo Holding, Danlin, Darcons, Trust CCDP, Hydrostroy AD (firmă cu sediul în Sofia, Bulgaria), Alido Proiect și Rutier Consult SRL. Valoarea totală a contractului a fost de 264 de milioane de lei, iar reabilitarea podului a costat 8,3 milioane lei.
Interesant este că printre obiectivele expertizei se numără cerința de a se analiza ”structura de rezistență a podului și să se exprime o opinie dacă prealabil lucrărilor efectuate de contractant, podul avea — sau nu – o structură de rezistență intactă și viabilă”. Asta în condițiile în care există deja o expertiză, din anul 2018, efectuată tocmai în vederea reabilitării podului, în care se precizează: ”Podul peste Siret de la Luțca a fost proiectat la IPTANA București în anul 1969 și executat de către CCCF Iași, în perioada 1971-1973. Imediat după darea în exploatare, beneficiarul lucrării (DJDP Neamț) a constatat apariția unor deformații (săgeți) mari ale tablierului, pe deschiderea centrală a podului, ce au ajuns în prezent la 38 cm, precum și apariția și dezvoltarea unor fisuri și crăpături în principalele elemente de rezistență ale suprastructurii”.
Reabilitarea a constat, practic, doar într-o cosmetizare a unui pod ”lăsat” și nu s-a lucrat la suprastructură – lucru recunoscut de constructor în declarațiile publice. Același constructor a afirmat, însă, că a respectat proiectul. Și atunci, este de presupus că vina se va împărți între persoanele care au decis, ignorând total expertiza care vorbește despre înlocuirea infrastructurii, că tencuitul, vopsitul și ”îndreptarea” podului cu sute de tone de beton se numesc ”reabilitare”.
Însă problema celor 8 firme asociate și, în fond, miza procesului de la Judecătoria Roman este alta și ține direct de întrebarea ”Cine va răspunde, penal și financiar, pentru prăbușirea podului?”. DNA, care anchetează cazul de aproape un an, încă nu a stabilit!
Cristina Mircea
