Judecătorul de drepturi și libertăți de la Tribunalul Neamț a motivat astăzi, 27 aprilie, hotărârea prin care a respins propunerea de arestare a președintelui AJVPS Neamț, Neculai Robu și a paznicului de vânătoare Nicolae Cumpătă, ambii acuzați de luare de mită. Magistratul a apreciat că este vorba despre corupție, fenomen față de care ”se impune o ripostă fermă a organelor judiciare”, dar a analizat posibilitatea aplicării de măsuri alternative, având în vedere circumstanțele personale relevante:
”Inculpatul RN are vârsta de ….. ani, este căsătorit, absolvent de studii superioare, fiind angajat ca economist …., și are o stare de sănătate precară, relevată de setul consistent de documente medicale atașat la dosarul de urmărire penală (……..), nu are antecedente penale, iar aceste elemente de individualizare, chiar dacă vor fi pe deplin valorificate odată cu soluționarea fondului cauzei (în ipoteza în care instanța va stabili vinovăția acestuia), nu pot fi ignorate la soluționarea propunerii de față, deoarece sugerează, la data prezentei analize, un risc scăzut ca inculpatul să reia conduita infracțională pe parcursul procesului penal.
mostbet mostbet az mostbet mostbet az mostbet pin up mostbet mostbetDe asemenea, inculpatul CN are vârsta de …. ani, este căsătorit și are doi copii minori, este integrat social, se află la primul impact cu sfera de incidență a legii penale, a cooperat până în prezent cu organele judiciare, respectiv s-a prezentat în vederea audierii și a dat declarații detaliate cu privire la faptele ce formează obiectul acuzației penale.
În condiţiile în care nu există niciun indiciu în sensul că inculpații ar urmări să se sustragă de la urmărire penală/judecată, iar împiedicarea influenţării persoanelor implicate în cauză se poate realiza prin impunerea interdicţiei de a lua legătura cu acestea, interdicţie a cărei respectare este în sarcina organelor de poliţie, judecătorul apreciază, valorificând coroborat circumstanţele reale şi personale prezentate, că măsura controlului judiciar este necesară, dar şi suficientă, pentru atingerea scopurilor urmărite de organele judiciare – prevenirea reiterării conduitei ilicite, împiedicarea influenţării declaraţiilor coinculpatului ori ale martorilor şi, implicit, buna desfăşurare a procesului penal”.
Cum s-a ajuns la o cerere de ”sponsorizare” a Asociației Județene a Vânătorilor și Pescarilor Sportivi în schimbul tăcerii într-un caz de braconaj se explică în aceeași hotărâre, bineînțeles respectând ghidul de comunicare, care impune protejarea numelor martorilor: ”Din investigațiile efectuate de organele de cercetare penală până în prezent a reieșit că, în perioada 08-09.04.2023, martorul denunţător XX a participat împreună cu martorul YY și cu alte persoane din familia sa la o petrecere organizată la o cabană proprietate personală, situată în zona împădurită din comuna Gârcina.
Conform susținerilor martorului YY, în dimineața zilei de 09.04.2023, în jurul orei 09:30, a plecat la o plimbare prin pădure împreună cu prietenul său …., fără a avea asupra sa vreo armă de vânătoare, observând pe traseu urme de animai (posibil cervidă), însoțite de urme umane și câteva picături de sânge, urme pe care le-au urmărit, din curiozitate. După circa 40 de minute, au observat o pată mare de sânge, urme de animal și urme umane, fără a fi însă vizibil vreun cadavru de animal.
Pe traseul de întoarcere, a susținut martorul YY că a pierdut din rucsac lanterna magnetică, fără a realiza acest lucru la momentul respectiv, și, întâlnindu-se cu inculpatul CN, paznic de vânătoare, care mai era însoțit de o persoană, i-a explicat că nu are nicio tangență cu fapta de braconaj, însă nu a fost crezut.
În acest context, paznicul de vânătoare l-a însoțit pe martor până la cabană, pentru a-i verifica arma de vânătoare, context în care, observându-l pe XX, i-a acuzat pe cei doi că ar fi ucis un animal în pădure și că ar fi fost surprinși de camerele de supraveghere video.
În aceeași zi, după câteva ore, paznicul de vânătoare cunoscut sub apelativul ”P”, identificat ulterior ca fiind inculpatul CN, a revenit la cabană având asupra sa un cap de ciută și i-a acuzat pe XX şi pe YY că ar fi braconat o ciută gestantă, afirmând că va sesiza organele de poliție. La finalul discuției, martorul denunțător XX a plecat de la cabană împreună cu inculpatul CN și persoana care îl însoțea pe acesta.
În continuarea declarației, martorul YY a relatat că, după două zile, a fost sunat de XX, care i-a solicitat să se deplaseze urgent la locuința aceluiași inculpat, pentru a discuta despre evenimentul legat de animalul vânat, solicitare căreia martorul i-a dat curs. Astfel, a susținut că, în cadrul discuției purtate cu paznicul de vânătoare, acesta a reiterat acuzațiile de braconaj, făcând trimitere la identificarea lanternei sale magnetice la fața locului și menționând că, pentru a nu sesiza organele judiciare, YY și XX ar trebui să remită (în beneficiul său și al președintelui … Neamț) o dronă de supraveghere și o cameră optică cu termoviziune (prețul celei din urmă fiind de 18.000 lei), ale căror specificații tehnice inculpatul le avea notate pe o bucată de hârtie.
Rezultă din aceeași depoziție că inculpatul CN i-ar fi comunicat martorului că se întâlnise cu inculpatul RN, i-a adus la cunoștință faptele și au decis să nu sesizeze organele abilitate dacă le vor fi remise cele două aparate.
În acest context, martorul YY a fotografiat hârtia pe care erau consemnate caracteristicile camerei de termoviziune și numărul de contact al firmei vânzătoare, trimițând fotografia martorului denunțător XX și spunându-i că acest bun trebuia achiziționat pentru ca inculpații să nu sesizeze cele constatate”.
Deocamdată, președintele AJVPS și paznicul de vânătoare sunt sub control judiciar, nu mai au voie să-și exercite atribuțiile și nici să calce prin fondurile de vânătoare sau să meargă la sediul asociației. La finalul anchetei vor fi trimiși în judecată și vor vedea ce pedepse vor primi pentru că au ales să ascundă o faptă penală, deși aveau în fișa postului protejarea fondului cinegetic, nu protejarea braconierilor.
Cristina Mircea