Președintele ATOP Neamț: ”Noi avem activitate, dar n-am popularizat-o, pentru că n-am considerat că este necesar”

Considerată o sinecură, Autoritatea Teritorială pentru Ordine Publică, aflată în subordinea consiliilor județene, este deseori criticată în spațiul public pentru lipsa de activitate și pentru rolul ”pur consultativ” pe care-l are, atribuțiile fiind exercitate, de fapt, de alte instituții. Acum 2 ani, motivând cheltuirea iresponsabilă a banului public, USR PLUS a depus o inițiativă legislativă de eliminare a indemnizațiilor pentru membrii ATOP, dar proiectul a fost respins. La Neamț, indemnizațiile sunt de 1500 de lei pe lună – susține președintele ATOP, consilierul Adrian Bourceanu, care explică, într-un scurt interviu, ce activitate are structura pe care o conduce.

– ATOP este complet inutilă, așa cum se afirmă, din ce în ce mai des, în spațiul public?

– Ar putea fi complet inutilă. În orice domeniu dacă vrei să faci o chestie serioasă o faci, dacă vrei să fie formală și complet inutilă o faci complet inutilă.

– Și ATOP Neamț cum e?

– ATOP Neamț este printre primele din țară ca proiecte derulate și în curs de derulare. Din 2020 noi am început proiect antidrog în școli, cu pliante, cu mers din clasă în clasă, cu instruitul elevilor, cu explicații. Când a venit pandemia ne-am oprit, am reluat activitatea cu un alt proiect ”Fii deștept, alege corect!” și am continuat cu Vice Basters. Și mă uit acum la televizor, se vorbește că unii vor să înceapă proiecte antidrog în școli. Uite că noi am făcut din 2020 și am continuat anul trecut. ”Fii deștept, alege corect” a fost un proiect derulat în parteneriat cu cei de la Centrul antidrog.

– Centrul antidrog am aflat că înseamnă de fapt o singură persoană.

– Aici la Neamț, da, este o singură fată, dar am lucrat și cu Biroul Prevenire de la IPJ și am făcut echipă. Centrul antidrog a venit mai mult pe partea de consultanță de specialitate, pentru că are acces la statistici și la informații pe care noi nu le deținem, iar Biroul Prevenire, Direcția de Asistență Socială și oamenii din ATOP au lucrat alternativ, iar copiii au fost foarte interesați de subiect.

– Sunt voci care susțin că ATOP e constituit doar pentru ca niște oameni să primească 2500 de lei pe lună la fiecare ședință și nimic mai mult.

– Exact asta am spus de la început. Dacă se dorește să fie doar un mod de a primi 2500 de lei, de fapt 1500 – că atât se ia la Neamț – evident se poate. Noi am început cu o indemnizație de 300 de lei, în condițiile în care indemnizațiile din țară erau de 1500 de lei. Am mărit la 500 de lei după nu știu câți ani, când în țară erau peste 2000 net. Acum suntem la 1500. Dar n-am avut o preocupare specială pe acest aspect, de asta ATOP Neamț era ultima din țară ca indemnizații cu 250 de lei sau 300, nu mai știu. Iar abia de un an s-a mărit la 1500.

– Ați primit vreodată vreo petiție? Aveți în structură o comisie de soluționare a petițiilor.

– Este o comisie care analizează, având în vedere competența ATOP ca interfață între societatea civilă și structurile MAI, partea de abuz. Dar dacă vin petiții care țin de un dosar penal, nu se pot instrumenta.

– Dar dacă vine o petiție care se referă la un abuz al Poliției sau al Jandarmeriei puteți face ceva?

– Da.

– Presupun că oamenii nu știu lucrul ăsta, pentru că altfel ați fi bombardați cu petiții.

– Noi putem cere lămuriri, raport scris, ca să clarificăm situația.

– Vă întreb aceste lucruri pentru că oamenii nu prea știu cu ce se ocupă ATOP. Comisia de planificare, stabilire și evaluarea indicatorilor de performanță minimali ce face?

– În fiecare an, comisia trebuie să stabilească niște indici de performanță, care țin de răspunsul pentru instituția respectivă ca atare: în rezolvarea petițiilor, răspunsul la sesizările prin 112 și așa mai departe. Sunt niște criterii de performanță, care trebuie stabilite an de an în funcție de multe criterii, de exemplu termenul de soluționare a dosarelor penale. Acești indici de performanță se stabilesc în acord cu ATOP.

– E foarte interesant ce spuneți. Colaborați, practic, cu toate instituțiile de ordine publică în stabilirea indicatorilor lor de performanță?

– Doar cu Inspectoratul Județean de Poliție, care este instituție demilitarizată.

– Și comisia pentru probleme sociale, standarde profesionale și consultanță și drepturile omului ce face?

– Cred că se suprapun niște competențe ale acestei comisii cu alei celei privind abuzurile. Problemele sociale se referă la consumul de droguri – este o problemă socială, violența în școli – derulăm acum un alt proiect pentru combaterea violenței în școli. La următoarea ședință vom iniția al treilea proiect privind campania de informare pe zona de sterilizare a animalelor, apropo de ce s-a întâmplat cu femeia  de la București din cauza înmulțirii câinilor fără stăpân. De aici s-a desprins necesitatea unui proiect de informare, în colaborare cu Unitățile Administrativ Teritoriale care au cele mai multe competențe pe partea asta și ne concentrăm pe primăriile care au finanțat deja activități de sterilizare, dar noi ne bazăm mai mult pe partea de informare a cetățenilor în privința accesării serviciilor de sterilizare. Trebuie să ne sprijine Biroul de protecția animalelor de la IPJ.

– După ce derulați un proiect, simțiți efectele lui?

– Efectele se simt în statistică. Și ca rezonanță. M-am întâlnit cu mulți oameni care mi-au spus cât de fascinați au fost copiii lor de un anumit proiect la care au participat. Noi am gândim proiectele în grupuri, în echipe, am încercat cumva să-i mobilizăm să discute între ei, cel puțin pe partea de combatere a drogurilor. Iar la Biroul Prevenire din IPJ sunt niște oameni deosebiți și au tact în a discuta cu tinerii, sunt aproape de nivelul unui profesor. Noi avem activitate, dar n-am popularizat-o, pentru că n-am considerat că este necesar, în condițiile în care este la modă chestia asta cu ”am semnat o hârtie, o pun pe Facebook”. Avem fotografii de la activități, iar dacă cineva este interesat poate să mă abordeze, nu mă feresc de niciun subiect, oricât ar fi de incomod.

A consemnat Cristina Mircea

N.B. Detalii despre ATOP, care se găsesc pe site-ul Consiliul Județean, sunt disponibile aici.