Consilierul județean Daniel Vasiliu a solicitat în ședința CJ de astăzi, 10 februarie, o analiză a activității Teatrului Tineretului – ”altarul pe care și-au început cariera marii noștri actori”, devenit un spațiu în care ”lucrurile nu sunt nici pe departe ceea ce ar trebui să fie”. Sintetizate, nemulțumirile enunțate de Daniel Vasiliu se reduc la raportul costuri-beneficii, punând în balanță, pe de o parte, bugetul alocat Teatrului atât de Ministerul Culturii, cât și de Consiliul Județean, și pe de altă parte – ecourile din presa locală și reacțiile spectatorilor care părăsesc sala în timpul spectacolului.
”Solicit, în primul rând, o comisie de analiză, de dialog cu actorii și cu oamenii care lucrează acolo”, ne-a declarat Daniel Vasiliu. ”Ulterior, vedem dacă este nevoie să consultăm reprezentanți respectabili ai branșei, dacă e necesar să facem o tură de oraș și să întrebăm oamenii de pe stradă când au fost ultima oară la teatru. Cert este că articolele din presă sunt defavorabile, iar reacțiile multor spectatori la fel. Am primit un mesaj: ”În piesa Apocalipsa gospodinelor, sângele Domnului nostru Iisus Hristos este comparat cu sângele menstrual. Un sfert de sală a ieșit afară. Se înjură ca la ușa cortului”. Am reacționat și am tras un semnal de alarmă și cred că o comisie poate fi o punte de dialog între finanțator și oamenii din teatru. Am invitat în comisie toți consilierii județeni sau măcar un reprezentant din partea fiecărui partid, câțiva oameni din Consiliul Județean care să verifice partea de buget și pe domnul vicepreședinte Asaftei. Mi se pare normal să acționezi atunci când dai niște bani și vezi că rezultatele sunt defavorabile. N-am văzut un ziar care să laude teatrul, ba mai mult există o scrisoare a unei asociații de părinți, care și-a exprimat revolta față de piesele pe care le văd liceenii. În privința achizițiilor, am constatat că un proiector a fost cumpărat cu 86.000 de lei și am văzut 20 de microfoane în listă. Nu pot să cred că până acum n-au fost microfoane la teatru, cum nu pot să cred că n-au fost proiectoare. Vreau să fac și o analiză economică pentru că există și alte instituții care au nevoie de finanțare și au rezultate diferite. Din banii primiți de la Ministerul Culturii, Teatrul Tineretului a alocat 450.000 de lei cheltuielilor de funcționare și peste 500.000 de lei achizițiilor. Este vorba doar despre fondurile acordate tuturor instituțiilor subordonate ministerului în pandemie, pentru că de altfel teatrul cheltuie în jur de 1.700.000 de lei pe an. Și care sunt beneficiile? Cu toții știm înjurături, nu e nevoie să le auzim pe scenă. Cu ani în urmă o seară la teatru era o bucurie: cu eleganță, cu decență, cu pudoare, acum e plin de expresii triviale. E normal oare? Teatrul era pentru mine, și pentru mulți alții, o oază de cultură, de civilizație și de eleganță. Astfel de instituții trebuie să fie un reper moral pentru societate și, implicit, pentru nemțenii care plătesc taxe. Acum, cred că a devenit locul unde s-au descătușat niște frustrări ale unor persoane care sunt vremelnic, totuși, în niște funcții. Locul unde pietrenii nu se mai regăsesc. În loc să avem acel altar al eleganței, al decenței și al rafinamentului, avem astăzi o scenă a promiscuității și a obscenității. Din păcate. Și pentru asta cred că noi, consilierii județeni, suntem la fel de vinovați – dacă nu luăm poziție și dacă nu analizăm ce se întâmplă acolo – precum conducerea teatrului pe care o blamează lumea. Avem datoria morală de a întreprinde niște demersuri, pentru a vedea care este realitatea. Și începând cu dialogul”.
Obiectivele comisiei de control se îndreaptă și spre activitatea din trecutul relativ recent, începând cu schimbarea siglei TT (costisitoare și nejustificată) și continuând cu raportul dintre biletele vândute și invitațiile gratuite. Ca o expresie, concretă, a eficienței…
Cristina Mircea