Noul șef al Poliției Neamț: ”Eu cred în seriozitate, responsabilitate și dăruire”

0

Alexandru Spiridon, născut în noiembrie 1976, provine dintr-o familie cu 4 copii din comuna Codăești, județul Vaslui. Mama – profesoară de limba română, și tatăl- inginer, n-au avut nicio afinitate cu uniformele sau milităria. De altfel, inițial nici fiul lor n-a avut, până nu a aflat de la televizor că se înființează un liceu militar la Buzău. A fost momentul care și-a pus amprenta asupra întregii sale vieți.

Absolvisem gimnaziul în sat, la Codăești și, când s-a anunțat înființarea liceului MAI de la Buzău al MAI, am zis să încerc. Se dădea examenul mai devreme cu două săptămâni decât la celelalte licee și mi s-a părut o posibilitate de a vedea cum fac față unui examen, era primul din viața mea. Inițial, voiam să dau la un liceu teoretic din Vaslui, profil chimie-biologie, îmi plăcea biologia, și acum îmi place”.

Spre deosebire de alți polițiști care povestesc cât de greu s-au desprins de familii când au plecat la licee militare, fiind niște copii de 14 ani, Alexandru Spiridon spune că n-a plâns niciodată și s-a adaptat destul de ușor. Deși avea peste 20 de colegi de dormitor, condițiile erau ca într-un liceu în curs de amenajare, iar apă caldă – cu porția.

După absolvirea liceului, a urmat Academia de Poliție între anii 1995 și 1999, iar primul lui loc de muncă a fost la Poliția Municipiului Iași, la Biroul Economic, unde n-a stat decât un an. Din acea perioadă de debut își amintește că a lucrat într-un dosar de înșelăciune cu file CEC, cu foarte multe firme păgubite. De la Biroul economic, tânărul ofițer a plecat la Biroul pentru centrul universitar, unde a lucrat timp de 14 ani și a devenit șef în 2006. Coordona activitatea polițiștilor care răspundeau de căminele studențești și de universitățile din Iași. În general, nu erau probleme deosebite, uneori scandaluri sau furturi.

Mi-a rămas în minte o spargere, comisă la un club din zona campusului, care fusese închis în perioada Paștelui, iar furtul a fost sesizat după câteva zile. A fost mult efort până am identificat autorul, care era versat, a intrat prin niște aerisiri, s-a târât pe acolo, s-a străduit foarte mult. Am fost la percheziție la el, am găsit bunurile și o draperie din catifea pe care a folosit-o la cărat, și el nu recunoștea. A spus că a cumpărat obiectele de la cineva de pe stradă. I s-a făcut test poligraf și a fost trimis în judecată cu ”nu” în brațe”.

În ideea de a se nu se plafona în același mediu, fie el și universitar, Alexandru Spiridon și-a continuat cariera la Secția de Poliție nr. 5 Iași, unde a lucrat cam 2 ani, insistând pe ideea că ”polițiștii trebuie să cunoască foarte bine zona și să stăpânească situația operativă astfel încât să nu fie evenimente care să afecteze grav siguranța cetățeanului”.

Anul 2016 i-a adus funcția de adjunct al șefului Secției Regionale Poliție Transporturi, care răspunde de activitatea de profil (transporturi feroviare, navale și aeriene – cele 3 aeroporturi din Bacău, Suceava și Iași) din toate județele Moldovei. Ulterior a devenit șef de secție și, în această postură, a avut singurele legături cu județul nostru, coordonând activitatea Biroului Poliției Transporturi Feroviare Neamț.

Ascensiunea comisarului șef a continuat în 2018, când a fost împuternicit ca adjunct al inspectorului șef al Poliției Județene Iași, în 2019 a participat la concurs și a devenit titular, iar de 10 zile conduce Poliția Neamț. Deocamdată, împuternicit pentru 3 luni.

Mi s-a cerut acordul, cam în scurt, a trebuit să mă hotărăsc repede. Locuiesc la o rudă în Piatra-Neamț și ajung acasă doar în week-end. Scopul meu este ca instituția să-și desfășoare în continuare activitatea în cele mai bune condiții și să-și îndeplinească atribuțiile astfel încât cetățenii să nu resimtă vreun disconfort. Acum suntem într-o evaluare a activității care nu are legătură cu venirea mea, am prins perioada în care se fac evaluările”.

  • ”Am trăit la țară, știu să dau cu sapa”

Dincolo de carieră și de funcții, Alexandru Spiridon nu este un om ușor de descoperit. Vorbește puțin și, în general, se ferește să se ”deschidă” în fața necunoscuților. A spus doar câteva cuvinte despre familia sa – soția a studiat ingineria mediului, dar n-a profesat în domeniu și ”nu are nicio legătură cu poliția”, iar fiica este elevă în ultimul an de liceu și nu s-a hotărât ce facultate vrea să urmeze.

Nu sunt introvertit, dar nu prea vorbesc cu persoanele care nu-mi sunt foarte apropiate, adică vorbesc strictul necesar, am relații de respect fără nicio problemă, dar atât, nu intrăm în amănunte. Nu prea am timp de pasiuni, nu am nici înclinații artistice, fac sport din când în când și mai merg la pescuit. Sunt un pescar sportiv amator. Locuiesc la bloc, dar am o bucată de teren în Iași unde aș vrea să fac o casă. Deocamdată am făcut temelia și câțiva pereți, sper să reușesc să fac și restul. Am trăit la țară, știu să dau cu sapa, să pun o roșie, am fost la prășit, am făcut practică agricolă pe timpul lui Ceaușescu. Mă relaxează să lucrez în grădină. Și nu duc problemele acasă, doar dacă sună telefonul mai răspund, însă încerc să nu atrag asupra mea problemele care pot apărea la serviciu. Problemele sunt probleme, dar asta nu înseamnă că trebuie să mă afecteze pe mine. Și nu am regrete. Cel mai rău este să trăiești cu regrete. Aparent sunt un semi-ateu să zic așa, dar consider că fiecare om este liber să creadă ce vrea și respect persoanele care cred, indiferent de cult. Eu nu am găsit încă un refugiu în partea asta, dar nici nu am respins ideea. Am avut o grămadă de misiuni pe partea asta religioasă, în Iași se fac manifestări de amploare la Sfânta Parascheva, dar asta nu înseamnă că m-au influențat în sensul de a crede. Acum depinde cum vede fiecare problema și cum înțelege diferența dintre a crede în Dumnezeu și a fi un credincios habotnic. Un ateu în adevăratul sens al cuvântului nu participă la niciun fel de ceremonial religios, eu nu pot să zic că n-am participat. Și sunt foarte deschis la orice relație cu orice fel de om indiferent de credința lui. Eu cred în seriozitate, responsabilitate și dăruire, și apreciez sinceritatea și corectitudinea”.

Apropo de sinceritate, l-am întrebat pe noul șef al Poliției Neamț dacă a simțit vreodată de-a lungul carierei vreo presiune politică, pentru că tot se vorbește despre implicarea politicii în toate domeniile. Răspunsul a fost ferm: ”Nu am simțit nicio presiune politică, iar relațiile mele au fost întotdeauna strict profesionale cu orice persoană indiferent de categoria socială din care face parte”.

Cristina Mircea

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.