În contextul în care aproape nu există manifestare în județul Neamț la debutul căreia să nu-i mulțumească cineva lui Ionel Arsene (pentru că sprijină, pentru că finanțează, pentru că există) lucru pe care el însuși ar trebui să nu-l mai agreeze, directoarea Direcției pentru Cultură Neamț a criticat Consiliul Județean Neamț. Dur, dar argumentat, Rocsana Josanu a adus astăzi, la cunoștința opiniei publice faptul că putem pierde un tezaur (în sensul că probabil va fi expus în Muzeul ”Ștefan cel Mare” din Vaslui) pentru că atât Complexul Muzeal Național Neamț, cât și Consiliul Județean Neamț fac analize de moralitate și au dubii asupra valorii unor descoperiri, doar pentru că sunt făcute de detectoriști. Asta în timp ce imobile despre a căror valoare nu are nimeni dubii, aflate în proprietatea și administrarea Consiliului Județean se prăbușesc în așteptarea unor fonduri de oriunde, numai de la CJ Neamț nu.
Revenind la tezaur, este vorba despre o descoperire excepțională – obiecte de podoabă, care datează din secolele XI-IX î. Hr., făcută în ziua de 21 octombrie. Problema de fond este că oamenii care au găsit tezaurul nu sunt specialiști în domeniu, ci persoane care și-au cumpărat detectoare de metale și umblă pe dealurile patriei, în căutare de ”comori”. Oricât de înverșunate ar fi opiniile arheologilor despre această ”ocupație” pe care mulți o consideră un fel de ”cui al lui Pepelea”, câtă vreme este legală, toată lumea ar trebui să respecte legea. Iar legea spune că orice posesor de detector, care face o descoperire, are obligația să predea obiectele primăriei din localitatea în care a făcut descoperirea sau Direcției pentru Cultură din județul respectiv. În cazul de față, membrii unui club de detectoriști din Roman (din care face parte și o persoană din județul Bacău) au făcut descoperirea în comuna Icușești și au predat obiectele primarului, care le-a adus la sediul Direcției Județene pentru Cultură Neamț.
Ce s-a întâmplat mai departe a relatat directoarea Rocsana Josanu, într-o conferință de presă, care a avut loc astăzi, 1 noiembrie: ”Conform legii, bunurile culturale mobile ar trebui să fie evaluate în cadrul Direcției Județene pentru Cultură Neamț de către experți atestați de Ministerul Culturii însă, din păcate, pentru că instituția noastră nu deține acești experți și nu poate angaja cheltuieli pentru plata acestor specialiști, ele sunt predate către instituții de cercetare. Singura instituție de cercetare din județ este Complexul Muzeal Național Neamț. Până în anul 2021, până în luna martie, toate aceste bunuri culturale mobile care au fost descoperite în județ au fost predate către această instituție, subordonată Consiliului Județean Neamț. Chiar la începutul anului 2021, într-o adresă pe care am primit-o de la Complexul Muzeal Național Neamț am fost rugați ca pentru toate aceste bunuri arheologice descoperite întâmplător să fie solicitate descoperitorilor mai multe informații privind locul descoperirii pentru ca specialiștii muzeului să poată demara cercetări arheologice la fața locului în vederea descoperirii de noi situri arheologice și a înscrierii acestora în repertoriul arheologic, pentru instituirea unui regim de protecție asupra acestor zone. Asta se întâmpla în luna ianuarie 2021. Mai târziu, în luna aprilie, într-o altă adresă transmisă de colegii de la Complexul Muzeal Național Neamț suntem atenționați că activitatea de detecție ar fi una imorală. Cu alte cuvinte colegii de la muzeu ne atenționează că persoanele care desfășoară astfel de activități în zone neprotejate prin lege, desfășoară activități imorale și ne adresează rugămintea de a nu mai direcționa către ei piesele descoperite prin utilizarea detectorului de metale”.
În încercarea de a sensibiliza Complexul Muzeal, directoarea Direcției pentru Cultură s-a adresat instituției superioare, nimeni alta decât Consiliul Județean Neamț de unde a primit un răspuns plin de confuzii între bunurile ce aparțin domeniului public și bunurile culturale mobile, care – spre cinstea lui – nu era semnat de Ionel Arsene, ci de altcineva ”pentru Ionel Arsene”. Mai mult decât atât, în respectiva adresă se precizează, cu valoare de verdict, că ”artefactele rezultate din activitățile de detecție au proveniență incertă și nu se mai pot înscrie în categoria celor mai valoroase bunuri culturale”.
În aceste condiții, nu au mai rămas de făcut alte demersuri decât corespondența cu muzeele din județele Moldovei, primul care a acceptat să preia tezaurul fiind cel din Vaslui.
”Suntem foarte dezamăgiți de această atitudine a Consiliului Județean Neamț care vine să se adauge unei atitudini manifestate față de monumentele istorice din județul Neamț pentru că, știm cu toții, Consiliul Județean Neamț are în administrare cele mai multe monumente istorice din județ – clădiri care sunt sediile principalelor muzee și dacă este să ne uităm la situația patrimoniului administrat de Consiliul Județean Neamț ea nu constituie un exemplu pentru ceilalți proprietari de monumente istorice. Mare parte din muzee au probleme în ceea ce privește stare de conservare și ceea ce este interesant este că în corespondența purtată în ultimii ani cu Consiliul Județean Neamț cu privire la necesitatea intervenției asupra acestor monumente totdeauna răspunsurile au fost ”nu avem fonduri”, ”așteptăm, pentru că am depus proiecte pentru finanțare POR”, ”așteptăm fonduri europene”, deci o instituție de nivelul Consiliului Județean Neamț nu a găsit posibilitatea să includă în bugetul anual fonduri pentru întreținerea monumentelor pe care le administrează, deși legea spune foarte clar că autoritățile publice locale sunt obligate să prevadă în bugetele proprii fonduri pentru întreținerea monumentelor istorice, nu doar a celor pe care le administrează, ci și a celorlalte din teritoriul de competență. Deci Consiliul Județean ar putea ajuta cu fonduri și monumente care nu-i aparțin. Așa zice legea”, a punctat Rocsana Josanu.
Iar exemple sunt multe: probabil se așteaptă fonduri europene ca să schimbe un burlan la Muzeul de istorie din Târgu Neamț, unde de jumătate de an se scurge apa pe fațada clădirii, sau fonduri de la CNI pentru reparațiile gardului lateral, unde a fost desfăcută structura de piatră și, de o lună de zile, lucrarea a rămas în același stadiu. Poate își face cineva milă și finanțează restaurarea Casei Iordache Cantacuzino din comuna Ștefan cel Mare, care este într-o stare avansată de degradare (cu câteva tavane căzute și altele în pericol de prăbușire) sau Muzeul de istorie din Roman o clădire cu tavane pictate, în podul căreia au fost puse lighene pentru a colecta apa de ploaie.
”Lansăm un apel public către Consiliul Județean să reconsidere atitudinea față de patrimoniul cultural al județului pe care-l administrează, să dea exemplu de bun administrator al patrimoniului și să intervină, măcar în ultimul ceas, pentru a schimba percepția asupra atitudinii pe care o are vizavi de acest domeniu și, poate, să intervină ca acest tezaur, care se află lângă mine, să rămână în județ. Mai există o ultimă șansă pe care o au cei de la CJ să-i convingă pe colegii de la Complexul Muzeal Național Neamț și eventual să le aloce fonduri în buget pentru a putea plăti acele recompense, prevăzute de lege, pentru cei care descoperă asemenea tezaure. Poate activitatea de detecție nu este una morală, dar atâta timp cât legea o permite noi nu putem să impunem restricții, noi nu putem să interzicem detectoriștilor să vină să predea bunurile, pentru că ei sunt obligați să o facă, nu putem să le interzicem să aibă pretenții la recompensă, pentru că legea le permite acest lucru. Putem să schimbăm legea, suntem de acord, am făcut propuneri în sensul acesta, dar nu trebuie să fim noi singurii”, a conchis Rocsana Josanu.
Dacă acest apel va avea efect (în fond directoarea Direcției Județene pentru Cultură Neamț nu-și dorește decât o colaborare în favoarea patrimoniului cu celelalte instituții, și mai cu seamă cu CJ Neamț care are, totuși, buget serios) înseamnă că Ionel Arsene a înțeles mesajul. Deși nu e chiar ușor pentru el să înțeleagă ordinea priorităților. Pledează pentru ”Porțile Neamțului” (un proiect de peste 8 milioane de lei – niște turnuri plantate la intrarea în județ), dar probabil n-a intrat niciodată în conacele boierești de la Tupilați, Grumăzești, Podoleni sau Ștefan cel Mare ca să vadă cum arată partea de istorie care se pierde. Și e mare păcat…Iar el, din postura de președinte al CJ, poate să schimbe lucrurile. Și abia atunci ar merita mulțumiri din partea iubitorilor de patrimoniu.
Cristina Mircea
