Bucuria de a trăi ca o comunitate unită prin port popular, cântec vechi și dans învățat de la bunici și străbunici, i-a adus împreună pe locuitorii comunei Farcașa la prima ediție a Balului Gospodarilor – un obicei pierdut, care a reînviat, excepțional, duminică (23 octombrie). Înainte de ora 16, mesele din cortul de nunți al Pensiunii Orient au început să se ocupe, iar la ora 16,30 când a avut loc deschiderea oficială a evenimentului, cei peste 600 de localnici erau prezenți, îmbrăcați așa cum le-au cerut organizatorii (Primăria și Consiliul Local Farcașa).
- ”Vreau să arătăm că noi, muntenii, nu suntem copleșiți de vremuri, ci putem birui vremurile, oferind bucurie sufletului și minții”
Încântat să-și vadă consătenii în costume populare, multe vechi, păstrate zeci de ani cu sfințenie, primarul Bogdan Țifui a ținut o scurtă cuvântare înainte de începerea petrecerii: ”Mă bucur nespus că de mult că astăzi, aici, are loc un astfel de eveniment, respectiv, Balul gospodarilor. Ne dorim din toată inima ca balurile să facă parte din nou din viața noastră, este o tradiție frumoasă și benefică și putem face din acest moment o sărbătoare a comunității, care să-i unească pe toți, de la cei tineri până la cei vârstnici, în voie bună, cântec și dans popular. Vreau să arătăm că noi, muntenii, nu suntem copleșiți de vremuri, ci putem birui vremurile, oferind bucurie sufletului și minții. Este nevoie de puțină relaxare, de puțină destindere, avem nevoie de comunicare și de schimburi de idei între generații. Știu că mai sunt voci care critică astfel de activități, însă tocmai acest gen de întâlniri țin comunitatea unită și ne obligă, practic, să ne respectăm unii pe alții. Doar uniți și respectându-ne reciproc putem depăși momentele grele și putem evolua. Pentru ca atmosfera să fie una specială în această frumoasă seară, am pregătit pentru dumneavoastră momente deosebite în interpretarea unor artiști consacrați, de talie internațională, dar și artiști în curs de consacrare”.
În aplauzele asistenței, prezentatorul a menționat numele ansamblurilor și formațiilor responsabile cu atmosfera de sărbătoare: Formația Univers Group, Ansamblul Folcloric Izvoarele Borcutului, Ansamblul de dansuri Codrii Stânișoarei, Ansamblul de cântece populare Florile Stânișoarei, Ansamblul Folcloric Florile Ceahlăului și surpriza serii – Ansamblul Etnofolcloric Plăieșii din Republica Moldova.
Totodată, invitații au fost informați despre cele două tombole – una gratuită cu produse Avon, iar cealaltă contra cost (50 de lei biletul), unde erau puse la bătaie, printre multe obiecte de valoare mai mică sau mai mare, o drujbă și un televizor. Previzibil, produsele Avon s-au epuizat imediat.
- ”Sunt foarte fericită că particip la acest eveniment, îmbrăcată și încălțată așa”
Printre femeile îmbrăcate în costum popular complet, inclusiv opinci, am sesizat-o pe Jeni (55 de ani), stabilită în Farcașa de doar un an: ”Eu iubesc tradițiile, iubesc lumea, iubesc viața, iubesc natura, iubesc armonia, iubesc orice se poate iubi. Și m-am hotărât brusc să vin și nu aveam nimic zilele trecute, am încropit așa, a fost universul de partea mea practic. Am găsit un batic, care mi-a fost dăruit anul trecut de o doamnă doctor, costumul îl am de la o vecină, bundița de la o altă vecină. Zilele trecute vorbeam cu vecina mea că vreau și niște opinci, îmi doresc de o viață niște opinci și am fost la Borca, și văd pe un manechin un costum național și opincile astea. Și n-aveam bani destui, am vrut să negociez, dar până la urmă când am auzit că sunt făcute de niște oameni de la Humulești care au murit – Dumnezeu să-i ierte!- soț și soție, am zis că merită spiritele lor de acolo, de sus, să fie fericite că cineva poartă aceste încălțări făcute cu mare dragoste și măiestrie. Și am luat bani de la vecina cu care eram și cu ce-am mai avut eu, le-am cumpărat. Sunt foarte fericită că particip la acest eveniment, îmbrăcată și încălțată așa. Eu vin din județul Iași, am fost plecată în afară mai mult timp și universul m-a adus aici, stau pe o bucățică de stradă de la biserică la deal, unde mai sunt câțiva bătrâni și-i mai ajut când au treabă, îi mai duc pe ici, pe colo. Domnul primar mi-a plăcut din prima clipă când m-am dus la primărie și i-am spus că vreau să fac orice să pot ajuta copii și bătrâni, și pe cei nevoiași. Până acum nu s-a ivit ocazia, dar sunt sigură că o să apară. Oricum ajut o femeie în vârstă la treburi, mă duc la prășit, mă duc la cules, mă duc la ajutat în casă, la orice”.
Spre deosebire de Jeni, care purta o ie cusută acum 110-120 de ani, profesoara Dumitrina Erhan, din Poiana Teiului, care predă matematica la liceul din Borca, avea o ie nou-nouță, cusută, însă, după un model vechi. A spus, cu umor, că și ia ei va avea 100 de ani ”dar de azi înainte”. Venise la bal pentru că o atrag tradițiile, locul și buna dispoziție, dar mai ales, elevii ei de la Sabasa, care urmau să danseze: ”Suita de dansuri din Borca, pe care o dansează ei, este moștenită din moși strămoși. A doua suită dansată de elevii mei liceeni, acum studenți, aș avea curaj să o dansez și eu. Îi selectam de prin clasă pe cei care aveau simț artistic și repetam cu ei. La Borca mi se făcea pielea de găină când în cămin erau trei hore, studenții și grupa adultă, care știau aceeași suită”
- ”Să știți că orice costum popular îmbrăcat este un român câștigat”.
Printre invitați s-a numărat și Mădălina Ciubotaru, vicepreședintele Consiliului Județean Neamț. Era îmbrăcată cu o ie pe care a cumpărat-o de pe un site de profil, pe care a combinat-o cu o fustă cusută special pentru eveniment. A fost întâmpinată de viceprimarul Cristian Gheorghiu, care ne-a declarat că de mult timp își dorește un eveniment care să unească oamenii și să-i determine să fie mai respectuoși unul cu altul: ”M-am uitat în sală și am văzut că aproape toți dintre noi am umblat în lada cu amintiri a neamului nostru românesc. Cred că fiecăruia când îmbracă o ie sau o bundă îi vin în minte imagini cu străbunii noștri. Eu îmi aduc aminte de un domn din Popești, care mi-a dat cămașa asta, îl cheamă Doroftei Dumitru, a murit Dumnezeu să-l ierte! Îmi aduc aminte că l-am ajutat cu ceva și lui i s-a părut că socoteala e în favoarea mea și mi-a spus să mă duc la el într-o zi că are să-mi dea ceva. Și iese din odaia lui de curat cu cămașa asta călcată frumos și zice ”Măi băiete, uite eu îți dau ție lucrul ăsta să-l porți, să nu-l ții într-un dulap!”. Și de fiecare dată când mă îmbrac îmi aduc aminte de cuvintele lui. Era un om deosebit, mai furios așa de fel, dar de cuvânt și serios. Bundița o am de la o doamnă, asta e cu altă treabă, am ajutat-o cu o problemă și n-am vrut să-i iau nimica. Bundița are 90 de ani, cămașa are 70 de ani. Evenimentul ăsta așa frumos vrem să devină o emblemă a gospodarului de pe Valea Bistriței. Ați văzut câți români am câștigat noi acuma? Să știți că orice costum popular îmbrăcat este un român câștigat”.
Viceprimarul, un împătimit al ascensiunilor montane, care și-a propus să ajungă pe toate vârfurile de peste 2000 de metri din țară, crede că și târgul de tradiții și gastronomie, și balurile, și agroturismul vor reuși să ”scoată zona din întuneric”: ”Avem ce oferi, avem și stâne, avem și trasee off road. Este o stână unde vin oameni din Constanța, din Timișoara, culeg ciuperci, merg la piață la Borca și cumpără ardei, vinete, gogoșari și fac zacuscă acolo la stână. Culeg zmeură fac dulceață, e frumos. Și dacă suntem uniți și ne susținem unul pe altul, putem ajunge ca o stațiune în care să fie turiști tot timpul anului”.
Îmbrăcat și el în ”straie” Dimitrie Gheorghiu, fiul cel mic al vicelui, s-a dus să-și cheme mama la poză, pentru că ”este frumoasă și are o floare în păr”.
După câteva ore de petrecere, când a văzut că lumea se simte bine și este încântată de organizare, primarul s-a relaxat: ”Am un sentiment de mulțumire pentru că oamenii au răspuns pozitiv invitațiilor noastre și se vede că au venit în număr foarte mare, mai mulți decât am avut invitațiile inițial. Noi am pornit de la 400 de persoane, după care s-au adunat peste 600, au sunat și astăzi că voiau să mai vină. Comunitatea, în afară de dezvoltare – apă, canal, drumuri, stațiune turistică – trebuie să fie unită, să trăiască exact ca o familie lărgită. Am avut sentimentul aceasta în seara asta. Oamenii au venit îmbrăcați cum le-am spus și asta m-a bucurat și mai mult. Am fost stresat până am văzut că s-a umplut cortul. Idealul meu este ca în fiecare lună să avem un eveniment mai mic sau mai mare care să unească oamenii, să-i adune, asta lipsește la noi, de asta mai este râcă, pentru că nu este comunicare. Îmi doresc ca această comunitatea a noastră să fie cât mai unită, oamenii să se ajute unul pe altul și asta să ducă la bunăstare și la dezvoltare”.
Cristina Mircea
