”Festivalul Haiducilor de la Grințieș este o consecință a păstrării tradiţiei teatrului folcloric, a poveştilor şi cântecelor haiduceşti la Grinţieş şi în celelalte comune din zonă, a faptului că istoriile cu haiduci le-am aflat, cele mai multe, în această zonă atunci când am cercetat această chestiune controversată a „jefuitorilor cu arme”. Ideea mi-a aparţinut, am dezvoltat-o în discuţiile cu Cristian Tabără în 2016, şi am pus-o în aplicare cu sprijinul gospodarilor din „Banda lui Bujor”, cu care am început a construi scena şi celelate anexe cu specific tradiţional muntenesc”, spunea profesorul Daniel Dieaconu, după încheierea ediției de anul trecut.
Anul acesta, Festivalul Haiducilor a ajuns la ediția a VI-a și Poiana lui Vasile cel Mare, un loc de o frumusețe aparte, se va umple, din nou, de oameni frumoși, de muzică, de povești, de aromele mâncărurilor la ceaun și, mai ales, de bucurie.
”Păstrăm tradiția, vom avea 3 zile de festival, deschiderea e vineri după-amiază (19 august), pe la ora 16, cu o slujbă oficiată de preoții din parohiile noastre, apoi vor fi concursuri și cântece haiducești. Sâmbătă, de la ora 13 vor fi iarăși concursuri voinicești și seara muzică, iar duminică – ziua în care, în general, vin mai mulți oameni, va fi mai mult spectacol. Așteptăm, cu drag, pe toată lumea la Grințieș, în Poiana lui Vasile cel Mare, unde este foarte frumos. Ne-am bucura să vină cât mai mulți oameni de oriunde și să povestească și altora despre comuna noastră, și despre festival”, a declarat Ana Buștihan, primărița de Grințieș.
Cristi Ceapă, unul dintre oamenii festivalului, ne-a povestit legenda lui Vasile cel Mare (articolul integral poate fi citit aici): ”Vasile cel Mare a trăit la sfârșitul secolului XVIII. S-a scris puțin despre el, au scris doar câțiva învățători și preoți. El a fost din partea Bucovinei. A lucrat la un boier foarte bogat, dar foarte zgârcit. Mama lui înnebunise, tatăl lui și-a adus altă ibovnică și lui i s-a urât de stat cu slugile. Era un om foarte voinic, puternic, și frumos. Și a luat calea munților. Și când a ajuns aici, în zona noastră, pe vârful Grințieș, era seara târziu, și a văzut un foc. S-a dus la foc, erau 18 persoane în jurul focului, dar n-aveau nimic. Era atât de puternic încât a luat un bolovan mare și l-a pus în mijlocul lor, să aibă masă. Și bolovanul ăla, mulți ani, poate mai mult de un veac, a avut denumirea de masa tâlharilor. Dar îl știau numai vânătorii și ciobanii. Și a fost vameș aici, la frontieră, între Harghita și Neamț. Atunci comerțul se făcea numai călare. A haiducit prin zona asta 23 de ani, dar se ducea și la târguri. Lângă Fălticeni l-a jefuit pe marele vornic Radu Stroe, care era rudă cu Vodă. I-a luat banii și un sipet mare cu aur, cu bijuterii. Și atunci din ură, din orgoliu că toată lumea râdea de el că l-a jefuit Vasile cel Mare, s-a dus la Vodă, plus de asta a pus preț mare 10.000 de galbeni pe capul lui Vasile cel Mare, și a tocmit lefegii și străini, și români, plus arnăuți, și l-au prins pe un tovarăș de-al lui, Ghiță. I-a luat lui Ghiță copiii, nevasta, mama care era suferindă, i-a dus la Iași și i-a schingiuit. N-a mai rezistat Ghiță și a spus ascunzătoarea din muntele Grințieșului. Vasile cel Mare avea o ascunzătoare undeva într-un beci rămas de la țuțuieni, ungurenii cum le mai zicea pe care tot el îi trecea, cu turmele de oi, pe cărări ascunse, dincoace în regat. Își făceau izlazuri, dădeau foc la păduri ca să aibă unde pășuna animalele. Și-și făceau beciuri să țină brânza. El într-un beci de ăla stătea. A venit potera, l-a înconjurat și acolo i-a fost moartea. L-au împușcat, i-au tăiat capul, l-au pus într-un sac, să-l ducă la Iași pentru răsplată. Tovarășul lui, Ghiță n-a suportat și a venit și a strâns osemintele și l-a îngropat în vârful muntelui, cu ciobanii. După un timp, tot ciobanii care au făcut biserica monument de pe Grințieșul Mare, l-au dus în cimitir. Nu se știe unde este mormântul lui Vasile cel Mare, dar e acolo, în cimitir. Datorită lui, pentru că a ajutat multă lume să treacă din Ardeal, a luat ființă satul Grințieșul Mare”.
Cristina Mircea