Ediția cu numărul 54 a Sărbătorii Războienilor, desfășurată astăzi, 31 iulie, pe o ploaie măruntă care a bucurat pe toată lumea, a avut în program, în premieră, o scurtă reconstituire a înfruntării dintre moldovenii lui Ștefan cel Mare (“Străjerii Cetății Neamțu” din Târgu Neamț) și turcii lui Mahomed al II-lea (“Ignis Vultus” din Iași). Parcul cu tei a răsunat de zgomotul loviturilor de tun și al armelor de foc, oamenii care au asistat la ”bătălie” au făcut poze, au filmat și, mai ales, le-au povestit copiilor despre istoria acestor locuri.
- ”Războieni a rămas în memoria neamului ca loc de vitejie și curaj, fapt care a determinat Armata Română să cinstească aceste meleaguri”
Sărbătoarea Războienilor este unica sărbătoare din mediul rural, cu ceremonial militar și defilarea Armatei Române. În fiecare an, manifestările au loc la Monumentul Eroilor căzuți în lupta de la Valea Albă, care astăzi a fost resfințit, după încheierea unui complex proiect de restaurare. Serviciul religios a fost urmat de depuneri de coroane, discursuri, un scurt program artistic al elevilor Școlii Gimnaziale “Constantin Virgil Gheorghiu” Războieni și defilarea militarilor din cadrul Batalionului 634 Infanterie Piatra-Neamț.
Prin discursul său, primarul Sebastian-Bogdan Țarălungă a adus în atenția asistenței dramatica bătălie de la Valea Albă și simbolistica monumentului: ”Sărbătoarea Războienilor, care are loc în acest an, se desfășoară sub auspiciile împlinirii a 125 de ani de la construirea Monumentului Eroilor căzuți în lupta de la Valea Albă. Monumentul comemorează evenimentele petrecute pe aceste meleaguri în anul 1476, an în care pe acest pământ a călcat însuși Ștefan cel Mare alături de moldovenii săi, și Mahomed al II-lea, cuceritorul Constantinopolului, cu imensa sa armată turcească,venit să spele rușinea suferită de Imperiul Otoman în lupta pierdută la Vaslui, luptă care avusese loc cu un an în urmă. Nevoit să se retragă în cele din urmă din fața puhoiului turcesc, nu înainte de a provoca pierderi semnificative, Ștefan cel Mare avea să aibă la Războieni o revelație duhovnicească ce avea să-l călăuzească pe parcursul întregii vieți. Fiind în pericol să-și piardă viața, în acele momente de cumpănă, a făgăduit că dacă va supraviețui, va închina întru slava lui Dumnezeu după fiecare înfruntare armată, o biserică, lucru care s-a și întâmplat de-a lungul întregii sale domnii. Războieni a rămas în memoria neamului ca loc de vitejie și curaj, fapt care a determinat ca Armata Română să cinstească aceste meleaguri prin adoptarea denumirii de ”Războieni” încă înainte de Războiul de Independență. Așa se face că la bătăliile de la Grivița, Rahova și Vidin aveau să participe, cu cinste și dăruire, soldații Batalionului I Infanterie din cadrul Regimentului 15 Infanterie, regiment care purta cu mândrie denumirea Războieni. Ofițerii Regimentului 15 Războieni aveau să fie cei care prin inițiativa lor și sub directa îndrumare a istoricului, scriitorului și omului politic V.A. Urechia aveau să construiască, în anul 1897, Monumentul Eroilor pe care-l aveți în fața dumneavostră. S-a vrut a fi un monument impozant și emblematic, nu atât prin dimensiuni, ci prin compoziție și simbolistică, fapt pentru care a fost realizat de un sculptor renumit la acea dată – alsacianul Veisenberger. Au fost realizate și turnate în bronz basolerieful care-l înfățișează pe Ștefan cel Mare în toiul bătăliei de la Războieni, medalionul cu domnitorul moldav și vulturul care trona în vârful obeliscului și care ținea în gheare steagul turcesc cu semilună, și în cioc crucea”.
La rândul său, lt. col. Ovidiu Pădurariu, comandantul Batalionului 634 Infanterie Piatra-Neamț, care organizează, din 2016, ceremonia militară din Războieni, a vorbit despre o altă filă de istorie: ”Regimentul 15 Dorobanți a fost înființat la 1 ianuarie 1877, împreunăcu alte 15 regimente, în baza decretului semnat de domnitorul Carol I, în contextul măsurilor adoptate de conducerea de atunci a țării pentru întărirea forței armate. Regimentul avea reședința la Piatra-Neamț și era organizat pe două batalioane a câte 4 companii fiecare. Regimentul 15 Dorobanți a participat activ la Războiul pentru Independență din anii 1877-1878, remarcându-se prin patriotism și vitejie în bătăliile de la Plevna, Rahova și Vidin. Pentru bravura și vitejia de care au dat dovadă ostașii săi pe câmpul de luptă, la 15 iulie 1891, Regimentul 15 Dorobanți a primit denumirea de Războieni, nume cu adânci rezonanțe istorice. Printr-o inițiativă lăudabilă, un grup de ofițeri, a înălțat în anul 1897, în această localitate din județul Neamț, un monument dedicat deopotrivă regimentului și domnului Ștefan cel Mare. La începutul secolului al XX-lea, Regimentul 15 Războieni a participat la Al Doilea Război Balcanic și apoi la Marele Război al Reîntregirii Neamului. Drumul său de luptă este impresionant, acționând în Carpații Orientali, la Miecurea Ciuc, Odorhei, Poiana Uzului, la porțile Capitalei și în Câmpia Română. După o perioadă de inactivitate, datorată armistițiului și apoi păcii cu puterile centrale, regimentul ia parte activ la campania din anii 1918-1919. Ca urmare a faptelor de arme din Războiul Reîntregirii, drapelul de luptă a fost decorat cu Ordinul Steaua României. Al Doilea Război Mondial a însemnat în viața regimentului unul din cele mai importante capitole. A luptat în campania din est și în cea din vest pentru reîntregirea hotarelor țării. După al Doilea Război Mondial, regimentul a fost mutat în Garnizoana Bacău și apoi în Buzău unde în decembrie 1951 a fost desființat. A fost reînființat în ianuarie 1959, pe structura Regimentului 134 Infanterie, dislocat în Garnizoana Iași. Denumirea de Războieni i-a fost redată în anul 1969. La 1 iunie 1994, Regimentul 15 Războieni s-a transformat în Brigada 15 Mecanizată din Iași. Începând cu anul 1994, în cazarma Regimentului 15 Războieni din Piatra-Neamț funcționează Batalionul 634 Infanterie, unitate aflată în compunerea Gărzii 15 mecanizate din Iași”.
Mesajul lecției de istorie de astăzi,de la Războieni, s-a regăsit în discursul prefectului Adrian Niță: ”Eroismul înaintașilor este păstrat în amintirea noastră prin monumentul dedicat eroilor de la Valea Albă, ridicat în urmă cu 125 de ani de către ofițerii Regimentului 15 Războieni din Piatra-Neamț. Astăzi, aici, vorbim despre eroi. Ei, în urmă cu peste 500 de ani, conduși de un domnitor destoinic, au luptat gândindu-se la noi. Pentru că se spune că murim de fapt atunci când ultimele amintiri despre noi dispar, se cuvine ca pentru tot ceea ce ei au făcut pentru neamul românesc și pentru această țară să le păstrăm veșnică amintirea”.
