Datele: Un loc în care se vindeau produse de artizanat, zona din inima Cheilor Bicazului, a devenit în timp un fel de bazar, cu diverse chioșcuri care comercializează, în general, kitsch-uri. Turiștii parchează pe unde pot, traficul se ștrangulează și, din când în când, mai cade câte o bucată de stâncă pe mașini sau printre oameni. O dată a căzut un molid uscat peste o tarabă. Proprietarii au făcut repede curat și când au venit reprezentanții unei televiziuni au sărit să-i bată. Altă dată au căzut pietre pe mașina Salvamont Gheorgheni. Nu s-a întâmplat nimic, în afară de resuscitarea veșnicei corespondențe dintre instituții. Anul trecut a fost la un pas să fie rănit un secretar de stat, pare-se că din Ministerul Mediului, pentru că a urmat un control prompt al Gărzii Naționale de Mediu care a sesizat Poliția Neamț. Acum sunt vreo 30 de dosare penale în lucru.
Problema: Bazarul ilegal din inima Cheilor Bicazului este, de ani de zile, sub aripa protectoare a mediului politic. Există voci care afirmă că, dincolo de chiriile pe care le plătesc la Primăria Bicaz Chei, proprietarii tarabelor se bucură de „atenția” unor oameni importanți care le-au permis să ocupe spațiul destinat zonelor de siguranță. Iar faptul că nu i-a deranjat nimeni de 15 ani, deși din 2007 sunt într-o rezervație naturală, teoretic protejată, nu face decât să confirme această ipoteză. Majoritatea proprietarilor chioșcurilor sunt din comuna Corund, iar autoritățile din județul Harghita interpretează orice solicitare de a respecta legea drept un atac etnic. Deși în aglomerația care se creează este clar că există riscul ca un om să fie rănit grav sau chiar omorât de vreo stâncă.
- Puncte de vedere din seria ”copilul cu multe moașe”
”Administraţia Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş împreună cu Jandarmeria Montană si Serviciul Public Salvamont desfăşoară în permanenţă acţiuni de informare şi prevenire a turiştilor privind traseele turistice unde posibilitatea pericolului căderilor de piatră este ridicată. Având în vedere că zona cea mai expusă pericolului căderilor de piatră sunt Cheile Bicazului, unde baza pereţilor de stâncă şi zona DN 12C este ocupată de construcţii realizate în condiţii ilegale (tarabe), vă rugăm să luaţi măsurile necesare pentru relocarea acestor construcţii, evitând astfel producerea de pagube materiale sau chiar de pierderi de vieţi umane. Administraţia Parcului Naţional Cheile Bicazului-Hăşmaş oferă sprijinul pentru desemnarea unor suprafeţe unde se poate desfăşura activitatea de comerţ în condiţii sigure şi într-o formă legală” – cam aceste este conținutul adreselor pe care conducerea Administrației Parcului Național Cheile Bicazului – Hășmaș le-a trimis, de-a lungul anilor, către Primăria Bicaz Chei și către Consiliul Județean Neamț.
”Proprietarii tarabelor au închiriat terenul de la Primăria Bicaz Chei și au avut aviz de la Drumurile Naționale până acum 2 ani”, ne-a declarat Hegyi Barna, directorul parcului național. ”Unele sunt amplasate pe zona de siguranță, altele ocupă parcări și vara e o problemă acolo, când e traficul mare se fac ambuteiaje, nu au mașinile unde parca. Noi avem un plan de management aprobat prin ordin de ministru, unde se precizează clar că trebuie mutate, în colaborare cu primăria, la intrarea în Cheile Bicazului. Comuna are și ea un Plan Urbanistic General aprobat în care am avizat și noi și sunt stabilite niște locații unde să fie mutate. Ce a ținut de mine a fost să fac demersuri la autorități ca măcar chioșcurile care sunt sub pereți să fie mutate”.
De 15 ani, conducerea parcului solictă reamplasarea tarabelor invocând cel puțin 3 motive temeinice, dincolo de faptul că toate construcțiile sunt ilegale: se va îmbunătăți aspectul general al peisajului; comerțul ambulant se va desfășura în condiții mai sigure, nu în zona de protecție a DN 12C, la baza pereților de stâncă, și se poate dezvolta infrastructura de ecoturism, necesară vizitării în condiții de siguranță a Cheilor Bicazului și a ariei naturale protejate în general.
Tot de 15 ani, tarabele funcționează în același loc și în aceleași condiții ilegale. Primarul de Bicaz Chei explică: ”Noi am avut un litigiu cu Harghita, știți foarte bine, iar litigiul s-a terminat la sfârșitul anului trecut. Nu puteam face nimic în timpul procesului. Să vedem ce putem face de acum înainte, având în vedere faptul că acolo sunt mai mulți administratori. Noi ne ocupăm mai mult cu igienizarea zonei, ne revine ce-i mai greu. Împreună cu Parcul Național și Direcția Silvică am stabilit câtuși de cât un amplasamant unde parte din chioșcurile alea, care nu corespund, pot fi reamplasate. Dar se lucrează la PUG și trebuie să avem acordul Direcției Silvice și respectiv al Parcului Național. Dacă sunt pericole în ceea ce privește căderea de pietre, nu știu cum ar putea fi amenajate parcări în zona aceea. Oricum, e o problemă aiurea. Oamenii ăia vând acolo de pe timpul lui Ceaușescu, majoritatea. Unii au și niște hotărâri judecătorești, scoase la un moment dat, când a vrut Primăria Bicaz Chei să-i evacueze prin 2002-2003. Pe noi ne depășește într-un fel situația. Drumurile Naționale, respectiv Parcul Național, ar trebui să se impună. Oricum n-au unde să se mute cu toții, eventual trebuie demolați. Domnii de la Parcul Național, în momentul în care au făcut planul de management, trebuia să prindă aceste construcții existente și să spună că vor fi demolate sau vor fi relocate, dar ei nu le-au prins, ca și cum acolo nu existau acele construcții. Cine își asumă acum responsabilitatea să le demoleze? De competența cui ar fi? Începând de anul ăsta nu le mai fac niciun contract, au contractele de anul trecut, încheiate în mai-iunie, cred au expirat de acum”.
Așadar, poliția are de lămurit cel puțin câteva aspecte deosebit de interesante: cum anume au primit avize comercianții de la Drumurile Naționale, cum au încheiat contracte cu primăria, dacă terenul nu este al primăriei (Gheorghe Oniga spune că tocmai în baza avizelor de la DN) și cum funcționează în continuare deși același Gheorghe Oniga spune că au expirat contractele deja. Cine câștigă din toată povestea asta este clar: strict comercianții. Care plătesc, în medie, 500-600 de lei chirie pe an, adică mai nimic și li se mai face și curățenie în banii ăștia. Iar în plus sunt extrem de amabili, când îi roagă vreun ghinionist să confirme că n-a făcut accident, ci i-a căzut un bolovan peste mașină. Un exemplu elocvent în filmulețul de mai jos.
Cristina Mircea
Sursa foto: Ziarul de Bacău
O poveste similara se petrece , cu largul concurs al Parcului National Ceahlau in zona Stanile pe unde intra in zona de protectie integrala a parcului toti meltenii cu fac turism auto. Vadul este atat de bun incat Administratia se face ca uita de toate regulile si reglementarile ariilor protejate si a instalat acolo un punct de taxare . Tuiristii trec , banii curg in contul PN Ceahlau si se pare c nimeni nu vrea sa strice „menajul a trois” . De ce a troix ? Findca mai exista un jucator important in piata, pentru care aria protejata este un mare fas. Daca n-ati ghicit deja e vorba despre Cabana Dochia , destinatia sutelor de melteni motorizati care urca prin Stanile. Si acolo ca si in Chei sunt accidente care se rezolva la mica intelegere sau sunt raportate ca fiind petrecute in Bicazul Ardelean ( pe drumurile forestiere din PNC nu functioneaza nici o asigurare) , se parcheaza pe langa pereti sau in gura valcelelor , cad pietre , mizeria e de nedescris dar ce conteaza cand importanta este circulatia bancnotelor.
S-au luat de niste amarati. Faceti dosare penale multinationalelor care nu platesc impozite. Cautati firmele de drumuri care dau mari tunuri nerespectant proiectele pe care au contracte. Cautati marii importatori care nu platesc taxele.
Și dacă va cădea o stâncă peste cineva și va muri, statul român o să-și asume niște cheltuieli pentru înhumarea acestuia? Ca în basmul cu drobul de sare… E doar un tertip, un pretext, o chichiță invocată ca să le taie aerul locuitorilor din Corund, care își vindeau din vechime produsele de artizanat la bazar. Cuiva nu îi convine asta.