Doi împătimiți de teatru – Violeta Simina Moșu și Valentin Andrei – au muncit 6 ani pentru a ”consemna un nod pe răbojul teatrului românesc”, cum zice Mircea Zaharia în prefața cărții ”FESTIVALUL DE TEATRU PIATRA-NEAMȚ, 1969-2019. Pagini de istorie culturală”. O carte de poveste și cu poveste, care se lansează astăzi, 15 iunie, la ora 18, în sala Atrium a Central Plaza Hotel.
Ideea unei ”ocheade în istorie” a fost a Violetei și a apărut după ediția de excepție a Festivalului de Teatru de la Piatra-Neamț din 2015: ”Noi am scris cartea asta, în calitate de jurnaliști, îndrăgostiți pentru totdeauna de istoria fascinantă a Teatrului Tineretului. I-am propus lui Vali să scriem. Știam că el a scris cartea despre Vacanțele Muzicale. Și am scris despre festivalul de teatru, el mai mult, eu mai puțin, pentru că eu m-am ocupat și cu documentarea. Am pus multă muncă, multă pasiune, mult suflet și au rezultat peste 450 de pagini. Și apropo de poveste, trebuie să spun că din 1986, pe când eram elevă în clasa a VI-a, un om mi-a deschis larg ușa către Teatrul Tineretului. Venea la noi în clasă și ne aducea bilete mie și colegilor mei. Așa am putut eu vedea cele mai frumoase spectacole: Bună seara domnule Wilde, Șapte hohote de râs sau Sânzâiana și Pepelea. Omul ăsta se numește Ioan Teodorescu și vreau foarte mult să-i mulțumesc. Era angajat al Teatrului Tineretului și mi-a marcat copilăria într-un mod aparte”.
Valentin Andrei: ”În 2015, m-am tot întâlnit cu Violeta, seară se seară, la festival. Eu văzusem și festivalul din 2011 spectacol, cu spectacol. La finalul ediției din 2015, mă sună Violeta într-o seară și-mi propune să facem o carte despre festivalul de teatru. Am lucrat în timpul liber, au fost luni de zile în care n-am scris un rând nici eu,nici ea. Iar un an de zile a durat să se așeze cartea, noi practic am terminat-o cumva pe la începutul lui 2021, dar am avut marele noroc să ni se alăture domnul Mircea Zaharia, pe care îl rugasem să ne mai dea informații, fotografii, afișe și așa a intrat în echipa noastră și a început să perieze tot ce pusesem noi așa, cu lopata, practic el ne-a sfătuit, nu ne-a obligat să facem nimic, dar ne-a spus ce ar scoate după ce-a citit cartea. A fost bine, pentru că și noi lăsasem cartea vreo 2-3 luni, n-am mai lucrat nimic și ni s-au decantat informațiile și am putut să ne dăm seama ce nu era relevant. Forma finală i-o datorăm foarte mult domnului Zaharia, așa cum arată astăzi ca text. Și tot domnul Zaharia, împreună cu Cristina Petrariu, profesoară la Clubul Copiilor, au făcut coperta. Avem în Neamț 3 branduri culturale: Vacanțele Muzicale, Festivalul de Teatru și al treilea mai puțin cunoscut Bienala de artă Lascăr Vorel, care a trecut în uitare o perioadă, a revenit acum ceva timp, dar nu mai are strălucirea pe care o avea și nu știu de ce. Noi am vrut să scoatem la suprafață istoria unuia din aceste 3 branduri, iar mulțumirile noastre se îndreaptă către cei care ne-au ajutat: firma Rifil, Fundația culturală Vorel și Asociația culturală arte.ro”.
Cartea celor doi jurnaliști merită citită și apoi răsfoită din când în când, cum îndeamnă autorii înșiși. Conține fotografii, afișe, cronici, imagini de colecție, declarații-program, ”puse cu drag în pagină de cei doi autori, care au încercat să fie echidistanți și riguroși” – consemnează, în prefață, Mircea Zaharia, care punctează, critic, jubileul din anul 2019: ”Este locul în care se rupe pisica tradiției și competiției, Teatrul Tineretului și festivalul său pliindu-se ostentativ și radical pe o politică repertorială exclusivistă, sub cenzura unei noi ”corectitudini politice”, luând distanță de coordonatele care îl situaseră în elita teatrului românesc”.
Cristina Mircea
