Cum te ferești de trăsnet dacă te prinde furtuna pe munte

0

După o iarnă lungă și un extrasezon în care am reușit să terminăm lucrările de întreținere pe majoritatea traseelor turistice din Parcul Național Ceahlău, iată că, peste puțin timp, vom intra în plin sezon de vară. Ca în fiecare an, miile de turiști vor invada zona montană, unii mai echipați, alții mai puțin, și fiecare cu experiența lui. Din păcate, nu de puține ori, înregistrăm accidente grave și suntem nevoiți să intervenim în situații limită generate doar de lipsa de percepție a unor pericole care pot fi prevăzute și în fața cărora turistul poate lua anumite măsuri prin care să scadă expunerea la factorul de risc. Diferența dintre noi, salvatorii montani și dumneavoastră, iubitori ai drumețiilor montane: pentru unii factorul de risc este asumat, iar pentru ceilalți poate fi foarte ușor de evitat. Gradul de acuratețe prin care percepția cuiva asupra mediului oglindește realitatea reprezintă conștientizarea situației, iar percepția versus realitate este esența acestei conștientizări. Implementarea acestui concept de prevenire se practică peste tot în lume unde oamenii înfruntă capriciile vremii, nu numai în operațiuni de salvare, ci și în domeniul militar sau aerospațial. Accentul în munca de prevenire are rezultate notabile atunci când te concentrezi pe conștientizarea situației, a pericolului iminent ca un factor cheie în reducerea riscurilor și creșterea siguranței. Evoluția situației de mediu și a prognozelor trebuie, însă, privită ca o imagine în continuă schimbare.

Pentru echipele de salvare montană, conștientizarea situației nu este un eveniment, ci mai degrabă un proces care se termină când operațiunea de salvare s-a încheiat, victima este în siguranță și noi am ajuns, cu toții în baza de operațiuni. Pentru tine, turistule, este cu mult mai simplu. Trebuie doar să urmărești site-urile de metereologie (întotdeauna minim două), să-ți programezi excursiile ținând cont de capriciile vremii, de sfaturile noastre și să știi că, la urma urmei, muntele nu pleacă nicăieri. O particularitate a masivelor muntoase izolate, așa cum este și Ceahlăul, este aceea că poți fi surprins de furtuni violente, de scurtă durată chiar dacă prognoza meteo nu a anunțat nimic.Furtunile însoțite de ploaie și descărcări electrice constituie un pericol mare pentru turiștii care străbat zonele superioare ale masivilor muntoși, crestele sau platourile expuse. Aceștia sunt surprinși adesea pe vârfuri sau creste expuse descărcărilor electrice, deoarece munții contribuie la formarea curenților ascendenți și a norilor de ploaie generatori de trăsnet, iar vârfurile favorizează descărcările.
Măsuri de protecție au fost elaborate într-un studiu denumit Alvin &Petersen și prezentat la IKAR ( International Commision Foe Alpin Rescue).
1. Cel mai bun mijloc de apărare împotriva trăsnetului pe munte este de a nu rămâne pe vârfuri sau creste expuse, nici pe un teren plat neprotejat, în timpul unei furtuni cu descărcări electrice. Dacă o astfel de furtună poate fi prevăzută, cea mai buna decizie este să nu pornim în parcurgerea traseelor montane.
2. Dacă te găsești într-un loc expus la puțin timp înainte de a începe furtuna trebuie să cobori cât mai repede posibil și să te depărtezi cât se poate de crestele expuse și, în primul rând, de orice ridicătură. Mijlocul unei creste este de preferat extremității ei. O pantă inferioară de grohotiș, cu un mic bloc izolat, ca loc de șezut este un bun refugiu, cu condiția să nu constituie o ridicătură pe o suprafață netedă. Arborii înalți sau izolați trebuie evitați!
3. Dacă descărcarea electrică pare iminentă sau lovește prin apropiere este de recomandat a se căuta, fără a pierde vremea, un amplasament protejat de impacturile directe și de curenții de pământ. O platformă, o pantă sau chiar o ridicătură ușoară, dominate de un punct înalt vecin, sunt aproape ferite de un impact direct.
Locul unde te ghemuiești trebuie să fie la cel puțin 1 metru distanță de orice stâncă verticală. Ridicătura pe care o formează peretele trebuie să fie cel putin de 5-10 ori mai înaltă decât corpul stând ghemuit, iar distanța până la piciorul peretelui nu trebuie să depășească înălțimea peretelui.
În vecinătatea unui ac de stâncă, distanța minimă de securitate este de 15 m în înălțime, de preferință mai mult. Trebuie ales, pe cât posibil, un loc uscat și fără licheni sau o pantă de grohotiș. Trebuie evitată vecinătatea fisurilor ascendente pământoase sau umede, adânciturile sau grotele în afară de cazul în care sunt destul de spațioase pentru a permite să te așezi la mai mult de 1 m de perete și să ai 3 m deasupra capului.
O grotă se poate afla la capătul unei fisuri venind de sus și pe care se scurge apa, ceea ce constituie un mare pericol. De asemenea se va evita staționarea la intrarea unei grote, unde există riscul de a forma o punte de scurtcircuit peste deschizătură. În timpul furtunii însoțite de ploi și descărcări electrice, sentimentul de securitate pe care-l dă o mică grotă sau o surplombă este înșelător. Trebuie, de asemenea, evitată așezarea într-o depresiune sau o groapă ale cărei margini sunt la o distanță mai mică de 1 m-1,50 m. Descărcarea poate traversa deschiderea, trecând prin corp.
4. Poziția ghemuit cu genunchii apropiați pare cea mai bună. Cu cât distanța dintre diferitele puncte de contact cu stânca sau solul este mai mică, cu atât mai bună este protecția. Se va evita în special orice posibilitate în care punctele de contact încadrează capul sau bustul. În mod deosebit se va evita atingerea peretelui cu o mână, un umăr sau cu capul.
5. Este recomandabil să se izoleze punctul de contact cu stânca sau solul cu ajutorul oricărui material izolant avut la dispoziție. O coardă de alpinism uscată, orice echipament pe bază de fibre sintetice uscate sau cauciuc reprezintă buni izolatori (sac de dormit, rucsac, folii de cort etc).
6. Pe un teren degajat se va căuta o zonă de protecție, pe o ridicătură. Dacă nu, se va lua poziția ghemuit.
7. În caz de furtună iminentă, evacuarea din zona de abrupt prin rapel este considerată riscantă.
8. Teoria prin care aruncarea oricăror elemente din metal scade riscul electrocutării este puerilă, deoarece metalul în sine nu atrage trăsnetul. Corpul uman rnai înalt și cu mai mică rezistență electrică are șanse mai mari să servească drept paratrăsnet decât bățul de tură, iar echipamentele de alpinism din rucsac nu au nicio relevanță atât timp cât nu constituie o împământare.

PRIMUL AJUTOR

După alertarea echipelor Salvamont prin 112 și prin Dispeceratul Național Salvamont, evaluarea situației și acordarea unui prim ajutor corespunzător pot reduce semnificativ gravitatea situatiei.
Primul ajutor cuprinde tratamentul uzual al șocului electric și al arsurilor, în măsura în care se poate aplica. În cazurile în care respirația s-a oprit, se recomandă începerea manevrelor de resuscitare (CPR).
Șocul electric se poate complica prin convulsii, oprirea inimii sau contracții neregulate ale mușchiului cardiac (fibrilații). În cazul opririi contracțiilor cardiace se recurge tot la masaj. În sfârșit, când s-au rezolvat efectele mai grave ale șocului, se vor trata arsurile.
Odată ajunsă la fața locului, echipa Salvamont va acorda un prim ajutor specializat și, în funcție de situație, va solicita evacuarea aero a victimelor, dacă zona și condițiile meteo o permit.

SM Clasa I Raul Papalicef

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here